Datoria la gaz a fortăreței transnistrene a urcat la 7,6 miliarde USD. Profit fabulos pentru Gazprom

Gazprom, compania de furnizare a gazelor naturale din Rusia, a profitat enorm de pe urma crizei energiei. Anul trecut, ca urmare a scumprii prețurilor la gazele furnizate, compania rusească de stat a obținut cîștiguri de aproape 29 de miliarde de dolari americani. Creșterea a fost imensă raportat la anul financiar precedent, 2020.

Grupul rusesc Gazprom a raportat, joi, 28 aprilie, că profitul său net a ajuns până la 2.093 miliarde de ruble (29 de miliarde de dolari) în 2021. Creșterea este imensă, raportat la anul precedent, 2020, când compania de stat rusească a înregistrat un profit de „doar” 135,34 miliarde ruble.

Reducerea câștigurilor în anul 2020 s-a datorat pandemiei de coronavirus. Aceasta în vreme ce rezultatele excepționale de anul trecut au fost înregistrate graţie creşterii preţurilor la petrol şi gaze naturale, după cum transmite Reuters.

„Principalul factor care a afectat rezultatele financiare a fost creşterea preţurilor la gaze şi petrol. Asta a condus la creşterea vânzărilor dar şi la o creştere a costurilor pentru achiziţiile de gaze şi petrol”, a informat Gazprom.

Compania controlată de statul rus a mai informat că vânzările sale au crescut cu 62%, anul trecut, până la 10.241 miliarde de ruble. Este cel mai mare rezultat anual pe care l-a înregistrat vreodată. De asemenea, profitul operaţional a crescut de patru ori, până la 2.411 miliarde de ruble.

Livrările din Rusia reprezintă aproximativ 40% din importurile de gaze naturale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Raportul Gazprom relevă că veniturile din exportul de gaze în Republica Moldova au crescut anul trecut de 2,2 ori şi au constituit 53,94 miliarde de ruble – 726 mil. USD.

Datoriile Moldovagaz, înainte de deducerea provizionului pentru pierderile de credit așteptate, s-au ridicat la finele anului 2021 la 564,59 miliarde de ruble aproximativ 7,6 miliarde USD, cu circa 10,5% mai mult.

Potrivit Gazprom, datoria debitoare a Moldovagaz, fără provizioane pentru pierderile de credit așteptate, s-a ridicat la 2,7 miliarde de ruble la sfârșitul anului 2021.

Datoria de 7,6 miliarde USD este a regiunii transnistrene. Enclava nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Experții de la Chișinău susțin că anumite grupări de la Kremlin câștigă sume uriașe din Transnistria. Potrivit lor, aceștia storc bani mari din Centrala de la Cuciurgan și Uzina Metalugrică, precum și din fermele de criptomonede amplasate în regiunea transnistreană, care consumă (fără să achite) aproximativ 10% din curentul electric produs de Cuciurgan.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gaz #datorie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.