În 2024, datoria publică a Republicii Moldova a depășit pragul de 125 de miliarde de lei, marcând o creștere semnificativă de 17,5 miliarde față de anul precedent, când suma depășise 100 de miliarde de lei. Această creștere este strâns legată de factorii economici și politici care au marcat evoluția economiei în ultimii ani, având un impact considerabil asupra politicii fiscale a guvernului.
Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, Guvernul Republicii Moldova se împrumută în principal pentru două scopuri esențiale: investițiile în infrastructură și intervențiile necesare în perioadele de criză. Proiectele de infrastructură, cum ar fi drumuri, poduri și alte construcții de interes public, constituie o parte semnificativă a împrumuturilor guvernamentale. De asemenea, împrumuturile au fost utilizate pentru a sprijini economia în fața crizelor, inclusiv pandemia COVID-19, criza energetică și conflictul din Ucraina, care au impus măsuri de ajutor social și economic.
Ioniță subliniază că împrumuturile pentru investiții sunt justificate din punct de vedere economic. De exemplu, inflația și creșterea prețurilor la construcții fac ca proiectele demarate în trecut să fie mai ieftine comparativ cu cele planificate în prezent. În acest context, Guvernul a economisit aproximativ 370 milioane de lei prin împrumuturile din 2019, comparativ cu ceea ce ar fi costat aceleași proiecte în 2024. Totodată, veniturile statului au crescut semnificativ, iar împrumuturile reprezintă o proporție mai mică din veniturile guvernamentale, ceea ce sugerează o gestionare eficientă a datoriilor.
Deși suma absolută a datoriei publice este considerabilă, raportul acesteia la PIB oferă o imagine mai clară. În 2024, datoria publică a ajuns la aproximativ 35-36% din PIB, mult sub nivelul istoric maxim de 83% din PIB înregistrat în 1998. Comparativ cu alte state europene, Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice raportate la PIB, majoritatea țărilor europene având datorii de aproximativ 100% din PIB.
În prezent, dobânda efectivă plătită pe totalul împrumuturilor guvernamentale este de aproximativ 3,6% anual, iar tendința este de scădere spre 2,5%. Aceste costuri sunt considerate gestionabile și nu pun în pericol sustenabilitatea financiară a statului. Totodată, Ioniță subliniază importanța solidarității intergeneraționale, prin care proiectele de infrastructură, ce presupun investiții majore, trebuie finanțate pe termen lung, astfel încât costurile să fie distribuite între mai multe generații.
În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță consideră că, deși datoria publică a Republicii Moldova a crescut în 2024, aceasta nu reprezintă o problemă majoră. Raportul datoriei față de PIB este încă unul scăzut și, comparativ cu alte țări europene, Moldova se află într-o poziție favorabilă. Totodată, împrumuturile pentru investiții sunt eficiente, economisind resurse pe termen lung, în special în contextul inflației. Guvernul trebuie să păstreze un echilibru între împrumuturi și sustenabilitatea fiscală, continuând să prioritizeze investițiile productive care vor sprijini dezvoltarea economică a țării.