Datorii de peste jumătate de miliard de lei la plata subvențiilor pentru fermieri

Suma subvențiilor achitate fermierilor de către AIPA a constituit 861,8 milioane de lei în șase luni ale anului. În luna iunie plățile au constituit 280,3 milioane de lei, potrivi informațiilor AIPA.

În luna iunie au fost achitate 247,54 milioane de lei – pentru subvenții post-investiționale; 20,2 milioane de lei – la cererile de subvenții în avans care contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai și ocuparea forței de muncă în zonele rurale; 6,15 milioane de lei – pe cererile de implementare a proiectelor prin abordarea LEADER; 5,55 milioane de lei – pe subvențiile pentru asigurări în agricultură; 0,86 milioane de lei – pe cererile de subvenții în avans pentru dezvoltarea proiectelor start-up.

Alte 3.005 cereri de subvenții urmează a fi procesate în viitorul apropiat, dintre care 12 cereri sunt încă suspendate de către organele judiciare, în valoare de circa 4,65 milioane de lei. După procesarea integrală a cererilor, se preconizează că în conturile beneficiarilor vor fi virate circa 476 milioane de lei.

Mărimea fondului de subvenționare pentru anul 2023 constituie 1,5 miliarde de lei și rămas neschimbat față de anul precedent.

Anterior premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie toți banii din subvenții vor fi debursați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.