Floarea-soarelui ține în viață exporturile de cereale ale Moldovei

28 Apr. 2026, 09:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Apr. 2026, 09:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de semințe oleaginoase ale Republicii Moldova au intrat în martie 2026 pe o pantă descendentă, însă nu din motive structurale, ci ca parte a unui ciclu sezonier normal. Analiza realizată de economistul Iurie Rija arată că livrările externe au scăzut la 92,4 mii tone, cu circa 19% sub nivelul din februarie, iar veniturile au coborât la aproximativ 1,1 miliarde de lei, minus 15–16% .

Declinul vine după un vârf sezonier înregistrat în lunile de iarnă, când exportatorii au valorificat masiv recolta din 2025. Potrivit analizei, nu este vorba despre un recul al sectorului, ci despre „răcirea” naturală a fluxurilor comerciale.

Structura exporturilor rămâne însă extrem de concentrată. Semințele de floarea-soarelui domină aproape total piața, cu 99% din volum și valoare. Practic, Moldova continuă să funcționeze pe un model de export monoproduct, în care celelalte culturi au o contribuție marginală, dar adesea mai profitabilă pe tonă .

Paradoxul lunii martie: deși volumele au scăzut, diversificarea a crescut. Au apărut în export soia, alte oleaginoase și chiar susan – acesta din urmă livrat în cantități simbolice, dar la un preț de peste 287 mii lei/tonă, de zeci de ori mai mare decât floarea-soarelui. Acest lucru indică o orientare timidă spre nișe cu marje mai ridicate.

Pe piețele externe, Turcia rămâne principalul cumpărător, absorbind circa 70% din exporturile de floarea-soarelui, urmată de România și Bulgaria. Totuși, piețele mai îndepărtate, precum Polonia și Cehia, oferă prețuri semnificativ mai mari, confirmând o regulă simplă: cu cât piața este mai departe, cu atât marja este mai bună .

Un alt semnal important vine din segmentul rapiței, care practic a dispărut în martie: doar 304 tone exportate, într-o singură tranzacție. Economiștii explică fenomenul prin sezonalitate – stocurile au fost epuizate, iar noi livrări sunt așteptate abia odată cu recolta din vară.

Concluzia analizei este clară: sectorul oleaginos rămâne stabil, dar dependent de floarea-soarelui și de câteva piețe dominante. În același timp, apar semne că exportatorii testează direcții noi, cu potențial de profit mai mare, dar încă nesemnificative ca volum. „Pentru lunile următoare, tendința de scădere a volumelor ar putea continua, urmând ca piața să prindă din nou viteză în a doua jumătate a anului, odată cu noua recoltă”, a conchis Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Apr. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Apr. 2026, 15:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Aproape 92,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană, adică 20,9% din populație, erau expuse în 2025 riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cifra este în ușoară scădere față de 2024, când 93,3 milioane de oameni (21%) se aflau în aceeași situație, ceea ce înseamnă cu aproximativ 600 de mii de persoane mai puțin într-un an.

Diferențele între statele membre rămân însă semnificative. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în Bulgaria, cu 29% din populație afectată, urmată de Grecia (27,5%) și România (27,4%). La polul opus, Cehia are cea mai mică rată, de 11,5%, urmată de Polonia (15%) și Slovenia (15,5%).

Datele arată și o inegalitate clară între femei și bărbați. În 2025, femeile au fost mai expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială decât bărbații, diferențele fiind vizibile în majoritatea statelor membre, ceea ce indică vulnerabilități persistente în rândul acestora.

Tinerii rămân categoria cea mai afectată: peste un sfert dintre europenii cu vârste între 18 și 24 de ani se confruntă cu riscuri sociale majore. În schimb, persoanele de peste 65 de ani sunt relativ mai protejate, înregistrând cele mai scăzute rate. Situația este mai dificilă și pentru familiile cu copii, unde peste 22% dintre gospodării sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu aproximativ 20% în cazul celor fără copii. În unele state, precum Spania și România, aproape trei din zece persoane din gospodăriile cu copii se confruntă cu aceste probleme, în timp ce în țări precum Cipru, Țările de Jos sau Slovenia nivelurile sunt mult mai reduse.

Republica Moldova nu este inclusă în această analiză europeană, însă, potrivit unui studiu realizat la sfârșitul anului trecut, aproximativ trei din zece moldoveni trăiesc în sărăcie absolută, iar fenomenul rămâne unul structural, mai ales în mediul rural, unde rata depășește 40%. Studiul avertizează că, în pofida unor eventuale reduceri, sărăcia va continua să fie o problemă majoră în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!