Datornicii, sub lupa Moldovagaz: Creanțe de jumătate de miliar de lei pentru consumul de metan

Moldovagaz anunță că datoriile consumatorilor de gaz constituie 493,3 mil. de lei, dintre care peste 211 sunt ale agenților economici și 282,2 ale consumatorilor casnici.

Moldovagaz spune despre expirarea termenului-limită de achitare a facturilor de plată, emise pentru luna octombrie curent la data de 15 noiembrie 2022 pentru consumatori noncasnici, și la data de 20 noiembrie 2022 pentru consumatori casnici.

Operatorul de gaz îndeamnă consumatorii să-și achite la timp facturile la gaz pentru executarea corespunzătoare a obligațiilor contractuale de plată asumate față de furnizorul extern de gaze naturale și asigurarea funcționării continue a sistemului de gaze naturale al țării.

La începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

În prezent, Republica Moldova are stocate în depozitele din Ucraina și România 157 mil. metri cubi de gaz. Volum care e suficient pentru 1,5 luni.

#gaz #import #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.