De ce ploaia de rachete a lui Putin a lăsat Moldova fără lumină, deși Chișinăul cumpără energie din România

Atacul de ieri asupra sistemului electroenergetic al Ucrainei a fost cel mai masiv de la începutul războiului. Circa 100 de rachete au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Acestea au vizat infrastructura energetică a țării.

Secretarul de stat, Constantin Borosan susține că: „țara noastră a fost afectată în cel mai direct mod – au fost deconectate localități întregi de la energie electrică. Atacul a avut loc în vârful de sarcină – seara, când se înregistrează cel mai mare consum, ceea ce complică restabilirea circuitelor electrice”, explică Borosan.

Potrivit lui, deconectarea a avut loc prin aplicarea sistemelor automate de protecție – pentru a proteja rețelele electrice și stațiile electrice de la suprasarcină. Or, deconectarea de protecție asigură utilizare liniilor și stațiilor electrice după restabilirea echilibrului în sistemul electroenergetic și reluarea furnizării de electricitate către consumatori. „Suntem în comunicare continuă cu colegii din Ucraina și din România în privința situației existente și potențiale evoluții de mai departe”.

Din luna martie a anului 2022, Republica Moldova și Ucraina au fost conectate la rețeaua europeană ENTSO-E. Este un punct de conectare în nordul țării și linia din sudul țării prin care Republica Moldova primește curent din România. Respectiv, în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina a căzut interconexiunea cu UE și automat s-a deconectat linia electrică prin care Republica Moldova importă energie din România.

Republica Moldova se ține pe două linii de tensiune înaltă. Este vorba de Isaccea Vulcănești – Cuciurgan de unde energie pleacă și în Ucraina și a doua linie din nordul țării Dnestrovsk – Bălți – Chișinău – Cuciurgan.

Ucraina și Moldova sunt conectate cu UE prin două puncte și dacă unul iese din funcțiune, al doilea automat se deconectează pentru siguranță.

#iimport #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se transformă treptat dintr-o țară în care domina consumul de ceai într-una în care cafeaua ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană. Consumul anualizat de cafea boabe și măcinată a depășit, în primul trimestru al anului 2026, pragul de 200 de cești pentru fiecare persoană adultă, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul estimează că, până la sfârșitul anului, consumul ar putea trece de 210 cești per adult. Evoluția este spectaculoasă în comparație cu anii precedenți: în 2020 se consumau aproximativ 99 de cești, iar în 2015 – doar 41.

Astfel, consumul actual este de peste două ori mai mare decât acum cinci-șase ani și de aproape cinci ori mai ridicat decât în urmă cu un deceniu.

Diferența față de începutul anilor 2000 este și mai pronunțată. Potrivit estimărilor economistului, în anul 2000 consumul de cafea boabe și măcinată era echivalentul unei singure cești pe an pentru fiecare adult. Într-un sfert de secol, cafeaua a trecut astfel de la statutul unui produs marginal la unul consumat în mod obișnuit.

Creșterea continuă în pofida scumpirii puternice a cafelei importate. În anul 2024, prețul mediu de import era de aproximativ nouă dolari pentru un kilogram, iar în trimestrul al treilea din 2025 acesta ajunsese la 13,56 dolari. În anumite perioade, majorarea anuală s-a apropiat de 50%.

În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a prețului de import a fost estimată la aproximativ 37%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii 25 de ani.

„Prețul crește, dar moldovenii beau tot mai multă cafea”, constată Veaceslav Ioniță. În opinia sa, tendința arată că nu mai este vorba doar despre consumul unui produs alimentar, ci despre o schimbare de comportament și de cultură.

Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne sub media mondială, estimată la aproximativ 290 de cești per adult anual. Dacă ritmul actual de creștere se va menține, țara noastră ar putea ajunge în câțiva ani la media globală. Distanța față de statele europene cu o cultură veche a cafelei rămâne însă mare, consumul depășind în unele dintre acestea 1.000 de cești anual.

Economistul explică ascensiunea cafelei prin influența diasporei, dezvoltarea sectorului HoReCa și răspândirea cafenelelor. Moldovenii care au locuit și au muncit în Italia, Portugalia, Franța sau Germania au adus acasă inclusiv obiceiurile de consum din aceste țări.

În același timp, cafeaua nu mai este băută doar dimineața, acasă. Aceasta este consumată la serviciu, în timpul întâlnirilor, în cafenele, la benzinării sau în drum spre muncă. La dezvoltarea pieței contribuie și răspândirea espressoarelor în gospodării, apariția cafenelelor specializate și dezvoltarea prăjitoriilor locale.

Ioniță precizează că analiza vizează doar cafeaua boabe și măcinată. Dacă ar fi luate în calcul și cafeaua solubilă, precum și preparatele pe bază de cafea, dimensiunea reală a consumului ar fi și mai mare.

„Moldova a descoperit cafeaua și se pare că nu mai vrea să renunțe la ea”, concluzionează economistul. Dacă tendința va continua, atingerea pragului de 300 de cești anual pentru fiecare adult nu mai pare un scenariu îndepărtat.