De ce ploaia de rachete a lui Putin a lăsat Moldova fără lumină, deși Chișinăul cumpără energie din România

16 Nov. 2022, 10:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 10:26 // Actual //  bani.md

Atacul de ieri asupra sistemului electroenergetic al Ucrainei a fost cel mai masiv de la începutul războiului. Circa 100 de rachete au fost lansate pe teritoriul Ucrainei. Acestea au vizat infrastructura energetică a țării.

Secretarul de stat, Constantin Borosan susține că: „țara noastră a fost afectată în cel mai direct mod – au fost deconectate localități întregi de la energie electrică. Atacul a avut loc în vârful de sarcină – seara, când se înregistrează cel mai mare consum, ceea ce complică restabilirea circuitelor electrice”, explică Borosan.

Potrivit lui, deconectarea a avut loc prin aplicarea sistemelor automate de protecție – pentru a proteja rețelele electrice și stațiile electrice de la suprasarcină. Or, deconectarea de protecție asigură utilizare liniilor și stațiilor electrice după restabilirea echilibrului în sistemul electroenergetic și reluarea furnizării de electricitate către consumatori. „Suntem în comunicare continuă cu colegii din Ucraina și din România în privința situației existente și potențiale evoluții de mai departe”.

Din luna martie a anului 2022, Republica Moldova și Ucraina au fost conectate la rețeaua europeană ENTSO-E. Este un punct de conectare în nordul țării și linia din sudul țării prin care Republica Moldova primește curent din România. Respectiv, în urma bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina a căzut interconexiunea cu UE și automat s-a deconectat linia electrică prin care Republica Moldova importă energie din România.

Republica Moldova se ține pe două linii de tensiune înaltă. Este vorba de Isaccea Vulcănești – Cuciurgan de unde energie pleacă și în Ucraina și a doua linie din nordul țării Dnestrovsk – Bălți – Chișinău – Cuciurgan.

Ucraina și Moldova sunt conectate cu UE prin două puncte și dacă unul iese din funcțiune, al doilea automat se deconectează pentru siguranță.

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 12:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Exporturile agro-alimentare ale Republicii Moldova au crescut în 2025, însă tot mai multă materie primă este vândută peste hotare în detrimentul produselor procesate, arată o analiză prezentată de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit analizei, producția agricolă a crescut cu 13,8% în 2025, după trei ani consecutivi de declin. În același timp, exporturile agro-alimentare au ajuns la 1,8 miliarde de dolari, iar în trimestrul IV au atins 635 de milioane de dolari, cel mai mare nivel trimestrial din istorie.

„Anul 2025 s-a apropiat de nivelul din 2021, considerat cel mai bun an agricol din istoria Republicii Moldova. Dacă tendința continuă, 2026 ar putea depăși recordurile”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Creșterea exporturilor a fost determinată în principal de oleaginoase (+226,3 milioane dolari), fructe și nuci (+39,2 milioane), precum și de lapte și produse lactate (+6,3 milioane).

Totuși, economistul atrage atenția asupra schimbării structurii exporturilor. În 2025, exportul de materie primă agricolă a crescut cu 250 de milioane de dolari, în timp ce exportul de produse alimentare procesate a scăzut cu aproape 243 de milioane de dolari față de 2023.

„Republica Moldova nu trebuie să exporte grăunțe, ci să le folosească pentru a dezvolta sectorul zootehnic. Din aceste cereale putem produce carne, care are o valoare adăugată mult mai mare”, a explicat Ioniță.

Datele mai arată că produsele agro-alimentare au reprezentat 48,6% din totalul exporturilor Moldovei în 2025, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, pentru prima dată, importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Moldova a exportat produse alimentare de 596 milioane de dolari, dar a importat de 797 milioane, rezultând un deficit comercial de circa 201 milioane de dolari.

„Avem materie primă agricolă, dar nu o valorificăm suficient. Ea trebuie procesată în țară pentru a crea valoare adăugată, locuri de muncă și venituri la buget”, a subliniat economistul.

Un alt exemplu al acestei tendințe este scăderea exporturilor de ulei – de la 376 milioane dolari în 2022 la 129 milioane în 2025, în timp ce exportul de semințe oleaginoase a crescut până la 591 milioane de dolari.

„În loc să exportăm produse alimentare sau din zootehnie, exportăm tot mai mult cereale și semințe. Practic, exportul Republicii Moldova s-a ‘primitivizat’”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.