David Beckham cumpără acțiuni la o firmă de electrificare a vehiculelor. Cine se mai numără printre investitori

03 Iun. 2021, 09:48
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Iun. 2021, 09:48 // Au Bani //  MD Bani

Fostul mijlocaș al Manchester United și Real Madrid, David Beckham, a luat o participație de 10% la Lunaz, o companie din Silverstone care electrificează mașini clasice de la Rolls-Royce, Jaguar și Range Rover.

Compania face parte dintr-o tendință mică, dar în creștere, a noii economii de baterii: scoaterea motoarelor poluante și instalarea bateriilor și motoarelor electrice cu emisii zero de evacuare.

Taxele Lunaz pentru modelele clasice încep de la 245.000 de lire sterline pentru un Range Rover, electrificarea fiind accesibilă doar pentru cei foarte bogați. Pentru un Rolls-Royce istoric, aceste prețuri sunt de 350.000 de lire sterline sau mai mult în funcție de gama de opțiuni personalizate oferite.

Unul sau două motoare electrice noi ocupă mult mai puțin spațiu decât un motor, permițând Lunaz să strângă baterii personalizate și orice tehnologii mai noi de care au nevoie clienții, de la aer condiționat la geamuri electrice, încărcătoare de telefoane și televizoare încorporate.

Beckham nu este singurul investitor al cărui interes a fost stârnit: printre alții la bord se numără proprietarii Daily Telegraph, familia Barclay, miliardarii proprietari frații Reuben, care au ocupat locul al doilea în lista Sunday Times a celor mai bogați din Marea Britanie și Alexander Dellal, un o familie de investitori imobiliari. Mărimea investițiilor lor nu a fost dezvăluită.

 

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.