David Beckham cumpără acțiuni la o firmă de electrificare a vehiculelor. Cine se mai numără printre investitori

03 Iun. 2021, 09:48
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Iun. 2021, 09:48 // Au Bani //  MD Bani

Fostul mijlocaș al Manchester United și Real Madrid, David Beckham, a luat o participație de 10% la Lunaz, o companie din Silverstone care electrificează mașini clasice de la Rolls-Royce, Jaguar și Range Rover.

Compania face parte dintr-o tendință mică, dar în creștere, a noii economii de baterii: scoaterea motoarelor poluante și instalarea bateriilor și motoarelor electrice cu emisii zero de evacuare.

Taxele Lunaz pentru modelele clasice încep de la 245.000 de lire sterline pentru un Range Rover, electrificarea fiind accesibilă doar pentru cei foarte bogați. Pentru un Rolls-Royce istoric, aceste prețuri sunt de 350.000 de lire sterline sau mai mult în funcție de gama de opțiuni personalizate oferite.

Unul sau două motoare electrice noi ocupă mult mai puțin spațiu decât un motor, permițând Lunaz să strângă baterii personalizate și orice tehnologii mai noi de care au nevoie clienții, de la aer condiționat la geamuri electrice, încărcătoare de telefoane și televizoare încorporate.

Beckham nu este singurul investitor al cărui interes a fost stârnit: printre alții la bord se numără proprietarii Daily Telegraph, familia Barclay, miliardarii proprietari frații Reuben, care au ocupat locul al doilea în lista Sunday Times a celor mai bogați din Marea Britanie și Alexander Dellal, un o familie de investitori imobiliari. Mărimea investițiilor lor nu a fost dezvăluită.

 

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!