De câte lansatoare de rachete spune Ucraina că are nevoie ca să învingă Rusia

Arestovici a declarat pentru Guardian că, deși credea că lansatoarele de rachete sunt „o armă care schimbă jocul”, nu sunt destule pentru a face acest lucru.

„Cu cât primim mai puține, cu atât situația noastră va fi mai proastă. Trupele noastre vor continua să moară și vom continua să pierdem teren”, mai ales dacă țările cu zeci de sisteme de rachete „decid să doneze patru sau cinci”, a spus Arestovici.

Luni, Marea Britanie a anunțat că va furniza sisteme de rachete de lansare multiplă M270 fabricate în SUA Ucrainei în câteva săptămâni, la câteva zile după ce SUA au declarat că vor dona patru lansatoare multiple de rachete de mare precizie HIMARS.

Arestovici a spus că Ucraina are nevoie de mult mai multe sisteme de lansare multiplă de (MLRS), care au o rază de acțiune mult mai mare decât cele din arsenalul existent al țării.

„Dacă obținem 60 dintre aceste sisteme, atunci rușii își vor pierde orice capacitate de a avansa oriunde, vor fi opriți pe loc. Dacă ajungem la 40, ei vor avansa, deși foarte încet, cu pierderi grele; cu 20 vor continua să avanseze cu un număr de victime mult mai mare decât acum”, a spus el.

Armata americană are 363 de lansatoare HIMARS și 225 de lansatoare de rachete M270, iar Marina Americană alte 47, potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice, în timp ce Marea Britanie are 35 din versiunea sa de M270, ceea ce indică o capacitate de a furniza mai multe Ucrainei.

Rusia a spus în repetate rânduri că își va intensifica ofensiva în Ucraina dacă rachetele cu rază mai lungă de acțiune vor fi livrate.

Duminică, Vladimir Putin a spus că Moscova va lovi „ținte noi” în Ucraina dacă Occidentul își va intensifica livrările de arme.

Duminică dimineață, Rusia a lansat un atac cu rachete de croazieră asupra unui depozit feroviar dintr-o suburbie de est a Kievului, pentru prima dată când capitala a fost lovită în mai bine de cinci săptămâni.

Declarațiile lui Arestovici vin în timp ce la Severodonețk se duc lupte grele între ruși și trupele ucrainene, unde, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, forțele ruse au un avantaj numeric.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rachete #razboi #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.