SUA vor să confiște de la oligarhul rus Roman Abramovici două avioane americane pe care le-a dus în Rusia

06 Iun. 2022, 22:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2022, 22:09 // Actual //  bani.md

Statele Unite îl acuză pe oligarhul rus Roman Abramovici că a dus ilegal în Rusia, după declanșarea războiului din Ucraina, două avioane americane, scrie The Guardian.

Un tribunal federal din New York a decis luni ca oligarhului rus să îi fie confiacete două avioane – Boeing 787-8 Dreamliner și Gulfstream G650ER -, potrivit documentelor instanței.

Procurorii spun că ambele avioane au fost transportate în martie în Rusia, încălcând sancțiunile SUA impuse Moscovei ca răspuns la invazia acesteia în Ucraina.

Abramovici a fost sancționat de UE și Marea Britanie, dar nu a fost sancționat de către Statele Unite.

Miliardarul Roman Abramovici, alături de alți doi oligarhi – Petr Aven și Mihail Fridman -, s-a adresat Curții Europene de Justiție pentru a cere anularea sancțiunilor impuse de UE împotriva lor în urma invaziei Rusiei în Ucraina, a anunțat în 1 iunie instanța europeană.

Roman Abramovici deținea din 2003 clubul de fotbal Chelsea, care a fost scos la vânzare cu câteva zile înainte ca oligarhul să fie sancționat de guvernul britanic. Achiziția sa, aprobată de guvernul britanic și de Premier League, de către un consorțiu condus de omul de afaceri american Todd Boehly a fost finalizată recent.

Ce avere au oligarhii ruși în străinătate

UE a impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru mai mult de 1.000 de persoane, inclusiv pentru peste 30 de oligarhi, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie.

Aproape 10 miliarde de euro (10,7 miliarde de dolari) din active au fost până acum înghețate de țările UE, potrivit Comisiei Europene, care a înființat un grup operativ pentru a coordona aplicarea a ceea ce sunt o serie de sancțiuni fără precedent ale UE împotriva Rusiei.

Un studiu din 2017 asupra oligarhilor ruși, publicat de Biroul Economic Național din SUA, a estimat că rușii dețin până la 800 de miliarde de dolari în Regatul Unit, Elveția, Cipru și alte centre bancare offshore.

Acea avere vastă, deținută de câteva sute de indivizi ultrabogați, este aproape egală cu „averea” celor 144 de milioane de locuitori ai restului Rusiei.

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.