De ce asteroidul Psyche 16 valorează mai mult decât întreaga economie globală a planetei Pământ?

11 Aug. 2021, 12:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 12:40 // Au Bani //  MD Bani

De câteva luni, Agenția Spațială a Statelor Unite (NASA) are o istorie de urcușuri și coborâșuri cu asteroidul Psyche 16. În aprilie anul trecut, s-a anunțat că organismul a programat o misiune în corpul cosmic menționat, deoarece au descoperit că valorează mai mult decât întreaga economie globală a planetei Pământ. Cu doar câteva săptămâni în urmă, un cercetător a spus că de fapt nu are valoare, iar acum se confirmă că adăpostește bogății neobișnuite, scrie Entrepreneur.

Istoria asteroidului Psyche 16 datează din 1852, când a fost descoperit de observatorul Capodimonte din Napoli. Acest corp, care orbitează între Marte și Jupiter, are un diametru de 226 kilometri și are o suprafață de aproximativ 165.800 kilometri pătrați și se crede că ar putea fi nucleul intact al unei planete primitive.

Se crede că Psyche 16 este compus cu până la 95% dintr-un aliaj din diferite metale foarte apreciate, altfel este un mister pentru astronomi. Adică, valoarea sa constă în faptul că nu este realizată din roci sau gheață, ci din diverse metale, în principal fier și nichel.

De fapt, omul de știință american Lindy Elkins-Tanton, unul dintre principalii anchetatori ai misiunii NASA, a calculat în 2017 că fierul numai din asteroid ar valora aproximativ 10 mii de miliarde de dolari pe Pământ. În schimb, în ​​2019, economia mondială a fost evaluată la „doar” 142 de miliarde de dolari.

De ce au crezut că Psyche 16 nu are valoare?

La jumătatea lunii mai, cercetătorul Universității din Arizona, David Cantillo, a publicat un studiu în The Planetary Science Journal, afirmând că asteroidul Psyche 16 ar putea fi „o grămadă de resturi”.

Potrivit cercetărilor lui Cantillo, această masă cosmică ar fi de fapt alcătuită din 82,5% metal, 7% piroxen cu un conținut scăzut de fier și 10,5% condrită carbonată care probabil a apărut acolo datorită impactului altor asteroizi. În plus, el susține că spațiul gol din interior este de aproximativ 35%.

„Psyche 16 ca o grămadă de resturi ar fi foarte neașteptat, dar datele noastre continuă să arate estimări de densitate scăzută, în ciuda conținutului ridicat de metal”, a comentat autorul studiului.

Psyche 16 este – mină de bogății

Un nou studiu a făcut posibilă dezvoltarea unei prime hărți a temperaturii corpului ceresc prin analiza emisiilor de lungime de undă milimetrică. Concluzia a fost că, de fapt, asteroidul adăpostește bogății mai mari decât totalul economiei terestre.

Psyche 16 se învârte în jurul Soarelui în centura de asteroizi, iar diametrul său îl face cel mai mare dintre asteroizii de tip M. Se crede că corpurile de acest tip sunt bogate în metale și ar putea fi fragmente din nucleele protoplanetelor care au suferit un proces de dezintegrare când s-a format sistemul solar.

Katherine de Kleer, coautor al studiului, a explicat că inerția termică a Psyche 16 este mare în comparație cu alți asteroizi. Acest lucru indică faptul că are o suprafață neobișnuit de densă sau conductivă și că cel puțin 30% din ea este alcătuită din metal.

„Știm de mulți ani că obiectele acestei clase nu sunt, de fapt, metal solid, ce sunt și cum s-au format rămâne o enigmă”, a spus Kleer, profesor asociat al Planetariului de Științe și Astronomie al Institutului de Tehnologia Californiei.

După confirmarea valorii foarte ridicate a asteroidului, cercetătorii caută să aplice aceleași tehnici de studiu altor obiecte mari din centura de asteroizi pentru a obține o nouă perspectivă asupra compoziției suprafețelor lor.

În aprilie 2021, NASA a anunțat că planifică o misiune de explorare a asteroidului Psyche 16. Lansarea este programată pentru august 2022 de la instalația Cape Canaveral din Florida. Explorarea asteroidului ar putea aduce, de asemenea, informații valoroase despre formarea nucleului Pământului și a altor planete stâncoase. Explorarea asteroidului ar putea aduce, de asemenea, informații valoroase despre formarea nucleului Pământului și a altor planete stâncoase.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!