FMI a avertizat guvernele europene să nu intervină în criza energetică prin acordarea unui sprijin financiar pe scară largă, afirmând că, în schimb, consumatorii ar trebui să suporte partea cea mai mare a preţurilor mai mari pentru a încuraja economisirea energiei, scrie CNBC.

FMI a declarat miercuri că guvernele ar trebui să protejeze gospodăriile cele mai vulnerabile prin acordarea de sprijin specific, dar a menţionat că politicile existente care vizează atenuarea costurilor pentru toţi consumatorii ar afecta economiile europene – multe dintre ele aflate deja în pragul recesiunii – şi ar împiedica tranziţia energetică.

“Guvernele nu pot împiedica pierderea venitului naţional real care rezultă din şocul condiţiilor comerciale. Acestea ar trebui să permită ca întreaga creştere a costurilor combustibililor să se transfere către utilizatorii finali pentru a încuraja economisirea energiei şi renunţarea la combustibilii fosili”, a scris divizia europeană a FMI într-o postare pe blog.

Până în prezent, factorii de decizie europeni au introdus controale radicale ale preţurilor, subvenţii şi reduceri de taxe pentru a atenua lovitura dată de creşterea costurilor energiei, care a crescut pe întreg continentul ca urmare a războiului din Rusia în Ucraina şi a unei supraoferte mai mari.

Dar institutul cu sediul la Washington a avertizat că un astfel de sprijin de amploare a fost lipsit de viziune, costând unele guverne aproximativ 1,5% din produsul intern brut în acest an, continuând în acelaşi timp să umfle cererea – şi, prin urmare, preţurile.

În schimb, FMI a declarat că factorii de decizie politică ar trebui “să treacă în mod decisiv de la măsuri de amploare la politici de ajutorare specifice”, sprijinind în mod special gospodăriile mai sărace care sunt cele mai vulnerabile la creşterea preţurilor, dar care sunt cel mai puţin capabile să le facă faţă.

Compensarea integrală a creşterii costului vieţii pentru cei 20% din gospodăriile de la baza clasamentului ar costa guvernele 0,4% din PIB în medie în întregul an 2022, a precizat FMI. Pentru a face acest lucru în cazul celor 40% din cetăţenii cu cele mai mici venituri costul ar fi 0,9%, a adăugat acesta.
Documentul a adăugat că este “adecvat” ca guvernele să sprijine unele întreprinderi, altfel viabile, în timpul unei creşteri de scurtă durată a preţurilor, de exemplu, în cazul în care Europa s-ar confrunta cu o întrerupere completă a fluxurilor de gaze din Rusia.
Cu toate acestea, documentul a adăugat că, în condiţiile în care se aşteaptă ca preţurile să rămână mai mari timp de mai mulţi ani, argumentele generale pentru sprijinirea întreprinderilor sunt “în general slabe”.

Comentariile FMI vin în contextul în care ţările europene se străduiesc să găsească modalităţi de a reduce consumul de energie şi dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti.

Spania a anunţat marţi noi măsuri de economisire a energiei, inclusiv limite privind temperaturile aerului condiţionat şi a încălzirii în zonele publice. Această măsură urmează unor măsuri similare luate săptămâna trecută de oraşul german Hanovra, care a anunţat că interzice apa caldă în clădirile publice, piscinele, sălile de sport şi sălile de sport.

Între timp, giganţii energetici continuă să culeagă beneficiile creşterii preţurilor, BP raportând marţi cel mai mare profit trimestrial din ultimii 14 ani.

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a criticat miercuri companiile de petrol şi gaze pentru că profită de pe urma crizei energetice. “Este imoral ca firmele de petrol şi gaze să obţină profituri record din această criză energetică pe seama celor mai săraci oameni şi comunităţi”, a declarat Guterres într-un discurs.

Guterres, la fel ca FMI, a declarat că fondurile companiilor energetice – care echivalează cu 100 de miliarde de dolari în primul trimestru din 2022 – ar trebui redirecţionate pentru a sprijini comunităţile vulnerabile.