De ce compania miliardului rus Deripaska nu mai vrea să reabiliteze drumuri în Republica Moldova

Republica Moldova are probleme cu capacitatea de absorbție a banilor pentru construcția drumurilor, în condițiile în care majoritatea proiectelor de reabilitare a drumurilor sunt în întârziere.

Este nevoie să creștem capacitățile instituționale – Administrația de stat a Drumurilor, ministerelor, societăților pe acțiuni din domeniul drumurilor, ca cel puțin lucrul birocratic să se miște repede. Pe de altă parte, companiile din sectorul privat trebuie să învețe să nu tergiverseze, să cumpere tehnică, să investească în specialiști, să cheme experți străini dacă este nevoie” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la o emisiune la PrimeTV.

Potrivit oficialului, aproape toate proiectele internaționale pe care le are Republica Moldova sunt în întârziere.

Am discutat cu Banca Mondială un proiect de 120 mil. USD pentru reabilitarea coridoarelor din raioane și am întrebat dacă putem accesa mai mult. Răspunsul a fost că instituția financiară a oferit 80 mil. USD și nu au fot valorificați timp de ce cinci ani. Cei de la Banca Mondială au spus că ne dau 120 mil. USD și dacă arătăm capacitate de absorbție pentru construcția a drumurilor ne dau mai mult”, a mai spus Spînu.

Ministrul afirmă, că în Republica Moldova sunt probleme cu companiile care reabilitează drumurile.

Cei de bună credință au plecat. Este vorba de Strabag, care a reabilitat drumul Sărătenii Vechi – Soroca. Au plecat pentru că nu li s-a plătit în termen anumite sume. Au acționat Republica Moldova în arbitraj și au câștigat și acum plătim acele restanțe, dobânzi și penalități. A plecat o companie bună”, a menționat Spînu.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca. În luna aprilie a acestui an, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.