De CE contractul cu Gazprom e semnat pe un termen de 5 ani? Răspunsul lui Andrei Spînu

12 Nov. 2021, 07:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Nov. 2021, 07:59 // Actual //  MD Bani

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu explicații privind termenul contractual asumat între Moldovagaz și Gazprom. Potrivit lui Spînu, aceasta a fost una din condițiile celor de la Gazprom, informează Realitatea.md.

„Asta a fost o discuție la pachet cu datoriile. Când s-a semnat contractul, s-a invocat un termen de 5 ani ca să fie întoarse datoriile…  Atunci la pachet s-a discutat despre contractul de livrare a gazelor și plata datoriilor pe parcursul acestor 5 ani. Noi vrem să asigurăm securitatea energetică a țării. Dacă va fi interes pentru alte companii să ajungă pe piața din R Moldova, noi ca și stat, trebuie să asigurăm condiții pentru toți”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

Ministrul a confirmat faptul că cei de la Gazprom încercau să dea o tentă politică negocierilor privind livrarea gazului țării noastre, însă cei de la Chișinău s-au opus includerii acestor subiecte.

„Este evident că au fost mai multe discuții. Partea rusă a încercat de câteva ori să se ducă și pe alte părți decât cea comercială. Dar poziția noastră și a președinției a fost ca ele să fie separate. A fost și subiectul legat de Transnistria. Poziția noastră clară este: contractul privind gazul este un subiect economic, pe alte subiecte noi nu am vrut să discutăm. Sunt alte formate, prin care se poate de discutat. Poziția noastră a fost – să excludem orice discuție care ar politiza acest proces și eu cred că ne-a reușit acest succes”, a mai adăugat Spînu.

Realitatea.md menționează că Moldovagaz și Gazprom au reușit să încheie un contract de livrare a gazului natural pentru un termen de 5 ani. Prețul pentru gaz urmează să fie stabilit în baza unei formule speciale, care are la baza calculelor prețurile petrolului și cel al gazului natural de pe piețele spot. Pentru luna noiembrie prețul stabilit este de circa 450 de dolari per mia de metri cubi, iar pentru consumatori autoritățile au stabilit un tarif de 10,26 de lei fără TVA pentru un metru cub de gaz.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!