De CE contractul cu Gazprom e semnat pe un termen de 5 ani? Răspunsul lui Andrei Spînu

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu explicații privind termenul contractual asumat între Moldovagaz și Gazprom. Potrivit lui Spînu, aceasta a fost una din condițiile celor de la Gazprom, informează Realitatea.md.

„Asta a fost o discuție la pachet cu datoriile. Când s-a semnat contractul, s-a invocat un termen de 5 ani ca să fie întoarse datoriile… Atunci la pachet s-a discutat despre contractul de livrare a gazelor și plata datoriilor pe parcursul acestor 5 ani. Noi vrem să asigurăm securitatea energetică a țării. Dacă va fi interes pentru alte companii să ajungă pe piața din R Moldova, noi ca și stat, trebuie să asigurăm condiții pentru toți”, a spus Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la postul JurnalTV.

Ministrul a confirmat faptul că cei de la Gazprom încercau să dea o tentă politică negocierilor privind livrarea gazului țării noastre, însă cei de la Chișinău s-au opus includerii acestor subiecte.

„Este evident că au fost mai multe discuții. Partea rusă a încercat de câteva ori să se ducă și pe alte părți decât cea comercială. Dar poziția noastră și a președinției a fost ca ele să fie separate. A fost și subiectul legat de Transnistria. Poziția noastră clară este: contractul privind gazul este un subiect economic, pe alte subiecte noi nu am vrut să discutăm. Sunt alte formate, prin care se poate de discutat. Poziția noastră a fost – să excludem orice discuție care ar politiza acest proces și eu cred că ne-a reușit acest succes”, a mai adăugat Spînu.

Realitatea.md menționează că Moldovagaz și Gazprom au reușit să încheie un contract de livrare a gazului natural pentru un termen de 5 ani. Prețul pentru gaz urmează să fie stabilit în baza unei formule speciale, care are la baza calculelor prețurile petrolului și cel al gazului natural de pe piețele spot. Pentru luna noiembrie prețul stabilit este de circa 450 de dolari per mia de metri cubi, iar pentru consumatori autoritățile au stabilit un tarif de 10,26 de lei fără TVA pentru un metru cub de gaz.

#gaz natural #andrei spinu #contract #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.