De ce e Putin încă e în funcție. Cifrele care explică tot

Un sondaj realizat de Fundația pentru Opinie Publică a arătat că poporul rus regretă prăbușirea URSS și consideră că lucrurile s-au schimbat în rău față de atunci.

80% dintre ruși consideră că epoca sovietică a fost o perioadă bună și că lucrurile s-au schimbat în rău. Ei regretă prăbușirea URSS, potrivit unui sondaj realizat de Fundația pentru Opinie Publică. Doar 5% dintre respondenți nu sunt de acord cu majoritatea, iar pentru alți 15% a fost dificil să răspundă la această întrebare. Opinia pozitivă despre perioada sovietică este susținută de 64% dintre cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani și de 75% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 31 și 45 de ani. Dintre persoanele cu vârste cuprinse între 46 și 60 de ani sunt 88%, iar dintre cele de peste 60 de ani 86%.

Regretul pentru prăbușirea Uniunii Sovietice a fost exprimat de 63% dintre respondenți, 22% nu au regretat acest lucru, iar 15% au găsit dificil să răspundă. Rușii de peste 60 de ani regretă cel mai frecvent prăbușirea URSS: 85%; între 46 și 60 de ani – 76%; între 31 și 45 de ani – 53%; iar între 18 și 30 de ani – 30%.

Au fost întrebați și ce a însemnat URSS pentru ei. 16% dintre ruși își amintesc de copilărie și tinerețe, 14% își amintesc de gânduri bune, 11% asociază acea perioadă cu stabilitatea, 8% regretă și sunt nostalgici, dorind să se întoarcă la acele vremuri, 7% își amintesc de o viață bună, cu belșug, 6% își amintesc de unitatea și prietenia dintre popoare, 5% subliniază grija pentru oameni, 4% menționează bunătatea oamenilor, 3% indică stagnarea și lipsurile, iar 3% încă își amintesc de o țară mare, cu o economie puternică.

Acest sondaj a fost realizat în 53 de regiuni rusești, 104 localități din 1 500 de respondenți, între 16 și 18 decembrie 2022, potrivit RIA Novosti.

Vladimir Putin scade în sondaje

Alt sondaj arată că rușii nu mai au încredere în Vladimir Putin și că se tem de ce va urma. „Întrebați despre încrederea în Putin, 80,1% dintre respondenți au răspuns pozitiv (-0,3% în cursul săptămânii), iar rata de aprobare a activității președintelui rus a fost de 76,5% (-0,4% în cursul săptămânii)”, se arată în sondaj.

Cifrele de evaluare pozitivă pentru premier și guvernul rus au fost de 53,1% (+0,7%) și, respectiv, 50,3% (-1,8%)”, subliniază raportul. Mihail Mișușin a fost creditat de 63,4% dintre respondenți (+0,9% în cursul săptămânii).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #sondaj #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populaţia Pământului ar putea atinge un maxim istoric de aproximativ 9 miliarde de locuitori. Estimările cercetătorilor

Cercetătorii din cadrul iniţiativei Earth4All pentru Fundaţia Global Challenges au declarat că, dacă lumea ar face un „salt uriaş” în ceea ce priveşte investiţiile în dezvoltarea economică, educaţie şi sănătate, populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni până în 2050.

Proiecţia a folosit un nou model pentru a explora două scenarii în acest secol, iar estimarea este semnificativ mai mică decât cele ale mai multor previziuni, inclusiv cele ale Naţiunilor Unite, potrivit Independent.

În primul scenariu, în care se aşteaptă ca lumea să continue să se dezvolte economic într-un mod similar cu cel din ultimii 50 de ani, cercetătorii estimează că populaţia globală ar putea atinge un vârf de 8,6 în 2050, înainte de a scădea la 7 miliarde în 2100.

În cel de-al doilea scenariu – numit de cercetători „Salt uriaş” – aceştia estimează că populaţia ar putea atinge un vârf de 8,5 miliarde de oameni în jurul anului 2040, urmând să scadă la aproximativ 6 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului.

Aceştia spun că o investiţie fără precedent în reducerea sărăciei, în special în educaţie şi sănătate, precum şi în securitatea alimentară şi energetică, inegalitatea şi echitatea de gen, ar putea duce la acest scenariu.

„Principala problemă a omenirii este consumul de carbon de lux şi de biosferă, nu populaţia. Locurile în care populaţia creşte cel mai rapid au amprente de mediu extrem de mici per persoană, în comparaţie cu locurile care au atins vârful de populaţie cu multe decenii în urmă”, a declarat Jorgen Randers, un alt coautor.