De ce râsul te poate face mai productiv la locul de muncă: este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp

În timpul pandemiei tot mai mulți oameni auzind vești proaste și fiind implicați destul de mult în procesul de muncă nu mai aveau timp să râdă. Totuși, specialiștii accentuează despre importanța râsului la locul de muncă.

Deși a-ți face timp pentru râs s-ar putea să nu pară o prioritate, experții subliniază că efectele sale asupra creierului nu numai că ne pot spori starea de spirit, ci și productivitatea.

Cum râsul ajută creierul

Daniel Sgroi, profesor de economie la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, a declarat pentru CNBC că râsul poate declanșa activarea neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, ambii fiind considerați hormoni care stimulează starea de spirit.

Sgroi a explicat că râsul „urmărește rapid conexiunile din creier pentru a vă ajuta să vă concentrați și să vă focusați”, funcționând ca echivalentul unei creșteri a productivității. Cu toate acestea, el a subliniat că râsul trebuie să fie autentic.

„Există unele dovezi în neuroștiințe că doar forțându-te să râzi poate genera unele dintre aceste efecte, dar atunci acestea sunt mult mai puțin pronunțate decât dacă este o procedură autentică”, a spus Sgroi.

Cercetările lui Sgroi oferă dovezi ale unei legături între fericire și productivitate. Una dintre tehnicile utilizate în studiul său a fost utilizarea comediei pentru a face participanții să râdă și să fie mai fericiți, ceea ce a spus că a sporit productivitatea cu până la 12%.

Legătura dintre fericire și productivitate există de ceva vreme, a declarat Sgroi pentru CNBC, dar s-a descoperit abia mai recent că „oamenii fericiți lucrează mai mult”.

„Așadar, este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp”, a spus el, explicând că cineva care este fericit ar putea face într-o oră ceea ce este necesar pentru cineva care este mai puțin fericit să facă într-o oră și 20 de minute.

Între timp, Sophie Scott, directorul Institutului de Neuroștiințe Cognitive de la University College London, a declarat pentru CNBC că râsul ajută și la reducerea nivelului de adrenalină și cortizol din organism, care sunt cunoscuți ca hormoni de anxietate și stres.

„Veți obține o absorbție crescută a endorfinelor atunci când veți râs, iar acestea sunt analgezicele naturale ale corpului”, a adăugat ea.

Important, a spus Scott, oamenii par să folosească endorfine ca mecanism de legare. Ea a explicat că oamenii au tendința de a face lucruri care sunt asociate cu eliberarea endorfinelor, cum ar fi râsul, cu alte persoane, astfel încât aceste activități „întăresc sentimentul tău de a fi afiliat cu acei oameni”.

Pentru slujbele în care oamenii lucrează în echipă, râsul este un „mod foarte bun de a consolida conexiunile dintre acea echipă și în același timp, reducând stresul”, a spus Scott.

#ras #productivitate #fericire #lucru #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.