De ce râsul te poate face mai productiv la locul de muncă: este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp

În timpul pandemiei tot mai mulți oameni auzind vești proaste și fiind implicați destul de mult în procesul de muncă nu mai aveau timp să râdă. Totuși, specialiștii accentuează despre importanța râsului la locul de muncă.

Deși a-ți face timp pentru râs s-ar putea să nu pară o prioritate, experții subliniază că efectele sale asupra creierului nu numai că ne pot spori starea de spirit, ci și productivitatea.

Cum râsul ajută creierul

Daniel Sgroi, profesor de economie la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, a declarat pentru CNBC că râsul poate declanșa activarea neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, ambii fiind considerați hormoni care stimulează starea de spirit.

Sgroi a explicat că râsul „urmărește rapid conexiunile din creier pentru a vă ajuta să vă concentrați și să vă focusați”, funcționând ca echivalentul unei creșteri a productivității. Cu toate acestea, el a subliniat că râsul trebuie să fie autentic.

„Există unele dovezi în neuroștiințe că doar forțându-te să râzi poate genera unele dintre aceste efecte, dar atunci acestea sunt mult mai puțin pronunțate decât dacă este o procedură autentică”, a spus Sgroi.

Cercetările lui Sgroi oferă dovezi ale unei legături între fericire și productivitate. Una dintre tehnicile utilizate în studiul său a fost utilizarea comediei pentru a face participanții să râdă și să fie mai fericiți, ceea ce a spus că a sporit productivitatea cu până la 12%.

Legătura dintre fericire și productivitate există de ceva vreme, a declarat Sgroi pentru CNBC, dar s-a descoperit abia mai recent că „oamenii fericiți lucrează mai mult”.

„Așadar, este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp”, a spus el, explicând că cineva care este fericit ar putea face într-o oră ceea ce este necesar pentru cineva care este mai puțin fericit să facă într-o oră și 20 de minute.

Între timp, Sophie Scott, directorul Institutului de Neuroștiințe Cognitive de la University College London, a declarat pentru CNBC că râsul ajută și la reducerea nivelului de adrenalină și cortizol din organism, care sunt cunoscuți ca hormoni de anxietate și stres.

„Veți obține o absorbție crescută a endorfinelor atunci când veți râs, iar acestea sunt analgezicele naturale ale corpului”, a adăugat ea.

Important, a spus Scott, oamenii par să folosească endorfine ca mecanism de legare. Ea a explicat că oamenii au tendința de a face lucruri care sunt asociate cu eliberarea endorfinelor, cum ar fi râsul, cu alte persoane, astfel încât aceste activități „întăresc sentimentul tău de a fi afiliat cu acei oameni”.

Pentru slujbele în care oamenii lucrează în echipă, râsul este un „mod foarte bun de a consolida conexiunile dintre acea echipă și în același timp, reducând stresul”, a spus Scott.

#ras #productivitate #fericire #lucru #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mecanismul prin care statul ar urma să sprijine fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern este unul utilizat și în alte state, însă aplicarea lui în Republica Moldova riscă să creeze mai multe probleme decât soluții, avertizează expertul în agricultură Iurie Rija.

Potrivit acestuia, ideea Guvernului este ca statul să devină fidejusor în fața băncilor, garantând plata subvențiilor printr-un instrument financiar similar unei recipise. Scopul ar fi evitarea unui șoc economic major, care s-ar produce dacă aproximativ patru miliarde de lei ar fi injectate brusc în economie, cu riscuri serioase pentru cursul valutar și inflație.

Totuși, Iurie Rija atrage atenția că principala capcană este timpul. Implementarea unui astfel de mecanism nu se poate face rapid, fiind necesare modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Băncii Naționale a Moldovei, precum și regulamente clare pentru băncile comerciale sistemice. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează sau Guvernul nu se ține de cuvânt, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul, făcând trimitere directă la riscul unor acțiuni radicale în fața Guvernul Republicii Moldova.

Analiza lui Rija scoate în evidență și o problemă operațională majoră: o obligațiune de stat nu poate fi folosită direct pentru achiziția de semințe, motorină sau inputuri agricole. Fermierii au nevoie de lichidități, ceea ce înseamnă că băncile comerciale trebuie să intervină ca intermediari. „Băncile nu sunt instituții de caritate. Ele vor calcula riscurile – riscul suveran, războiul de la graniță, seceta, instabilitatea politică – și vor aplica un discount”, explică expertul.

În acest context, un fermier care merge la bancă cu o obligațiune de un milion de lei ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca, care își securizează activul cu un discount, în timp ce statul plătește dobânda. Nu există echitate reală în acest aranjament”, susține Rija.

Expertul mai subliniază că nu trebuie mizat nici pe intervenția rapidă a fondurilor de investiții străine, care au propriile proceduri și termene stricte, iar băncile vor continua să trateze situația strict din perspectivă de business.
În concluzie, Iurie Rija consideră că soluția propusă reprezintă doar o amânare a crizei din agricultură pe termen de 3–5 ani. „Cel mai grav este că problema este împinsă pe bugetul viitor, pentru că vor crește atât datoria publică, cât și deficitul bugetar”, avertizează expertul.

În prezent, datoriile statului pentru fermieri se ridică 3,4 miliarde de lei.

#obligatiuni #datorii #fermieri