De ce râsul te poate face mai productiv la locul de muncă: este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp

În timpul pandemiei tot mai mulți oameni auzind vești proaste și fiind implicați destul de mult în procesul de muncă nu mai aveau timp să râdă. Totuși, specialiștii accentuează despre importanța râsului la locul de muncă.

Deși a-ți face timp pentru râs s-ar putea să nu pară o prioritate, experții subliniază că efectele sale asupra creierului nu numai că ne pot spori starea de spirit, ci și productivitatea.

Cum râsul ajută creierul

Daniel Sgroi, profesor de economie la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, a declarat pentru CNBC că râsul poate declanșa activarea neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, ambii fiind considerați hormoni care stimulează starea de spirit.

Sgroi a explicat că râsul „urmărește rapid conexiunile din creier pentru a vă ajuta să vă concentrați și să vă focusați”, funcționând ca echivalentul unei creșteri a productivității. Cu toate acestea, el a subliniat că râsul trebuie să fie autentic.

„Există unele dovezi în neuroștiințe că doar forțându-te să râzi poate genera unele dintre aceste efecte, dar atunci acestea sunt mult mai puțin pronunțate decât dacă este o procedură autentică”, a spus Sgroi.

Cercetările lui Sgroi oferă dovezi ale unei legături între fericire și productivitate. Una dintre tehnicile utilizate în studiul său a fost utilizarea comediei pentru a face participanții să râdă și să fie mai fericiți, ceea ce a spus că a sporit productivitatea cu până la 12%.

Legătura dintre fericire și productivitate există de ceva vreme, a declarat Sgroi pentru CNBC, dar s-a descoperit abia mai recent că „oamenii fericiți lucrează mai mult”.

„Așadar, este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp”, a spus el, explicând că cineva care este fericit ar putea face într-o oră ceea ce este necesar pentru cineva care este mai puțin fericit să facă într-o oră și 20 de minute.

Între timp, Sophie Scott, directorul Institutului de Neuroștiințe Cognitive de la University College London, a declarat pentru CNBC că râsul ajută și la reducerea nivelului de adrenalină și cortizol din organism, care sunt cunoscuți ca hormoni de anxietate și stres.

„Veți obține o absorbție crescută a endorfinelor atunci când veți râs, iar acestea sunt analgezicele naturale ale corpului”, a adăugat ea.

Important, a spus Scott, oamenii par să folosească endorfine ca mecanism de legare. Ea a explicat că oamenii au tendința de a face lucruri care sunt asociate cu eliberarea endorfinelor, cum ar fi râsul, cu alte persoane, astfel încât aceste activități „întăresc sentimentul tău de a fi afiliat cu acei oameni”.

Pentru slujbele în care oamenii lucrează în echipă, râsul este un „mod foarte bun de a consolida conexiunile dintre acea echipă și în același timp, reducând stresul”, a spus Scott.

#ras #productivitate #fericire #lucru #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.