De ce râsul te poate face mai productiv la locul de muncă: este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp

În timpul pandemiei tot mai mulți oameni auzind vești proaste și fiind implicați destul de mult în procesul de muncă nu mai aveau timp să râdă. Totuși, specialiștii accentuează despre importanța râsului la locul de muncă.

Deși a-ți face timp pentru râs s-ar putea să nu pară o prioritate, experții subliniază că efectele sale asupra creierului nu numai că ne pot spori starea de spirit, ci și productivitatea.

Cum râsul ajută creierul

Daniel Sgroi, profesor de economie la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, a declarat pentru CNBC că râsul poate declanșa activarea neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, ambii fiind considerați hormoni care stimulează starea de spirit.

Sgroi a explicat că râsul „urmărește rapid conexiunile din creier pentru a vă ajuta să vă concentrați și să vă focusați”, funcționând ca echivalentul unei creșteri a productivității. Cu toate acestea, el a subliniat că râsul trebuie să fie autentic.

„Există unele dovezi în neuroștiințe că doar forțându-te să râzi poate genera unele dintre aceste efecte, dar atunci acestea sunt mult mai puțin pronunțate decât dacă este o procedură autentică”, a spus Sgroi.

Cercetările lui Sgroi oferă dovezi ale unei legături între fericire și productivitate. Una dintre tehnicile utilizate în studiul său a fost utilizarea comediei pentru a face participanții să râdă și să fie mai fericiți, ceea ce a spus că a sporit productivitatea cu până la 12%.

Legătura dintre fericire și productivitate există de ceva vreme, a declarat Sgroi pentru CNBC, dar s-a descoperit abia mai recent că „oamenii fericiți lucrează mai mult”.

„Așadar, este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp”, a spus el, explicând că cineva care este fericit ar putea face într-o oră ceea ce este necesar pentru cineva care este mai puțin fericit să facă într-o oră și 20 de minute.

Între timp, Sophie Scott, directorul Institutului de Neuroștiințe Cognitive de la University College London, a declarat pentru CNBC că râsul ajută și la reducerea nivelului de adrenalină și cortizol din organism, care sunt cunoscuți ca hormoni de anxietate și stres.

„Veți obține o absorbție crescută a endorfinelor atunci când veți râs, iar acestea sunt analgezicele naturale ale corpului”, a adăugat ea.

Important, a spus Scott, oamenii par să folosească endorfine ca mecanism de legare. Ea a explicat că oamenii au tendința de a face lucruri care sunt asociate cu eliberarea endorfinelor, cum ar fi râsul, cu alte persoane, astfel încât aceste activități „întăresc sentimentul tău de a fi afiliat cu acei oameni”.

Pentru slujbele în care oamenii lucrează în echipă, râsul este un „mod foarte bun de a consolida conexiunile dintre acea echipă și în același timp, reducând stresul”, a spus Scott.

#ras #productivitate #fericire #lucru #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.