De ce râsul te poate face mai productiv la locul de muncă: este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp

În timpul pandemiei tot mai mulți oameni auzind vești proaste și fiind implicați destul de mult în procesul de muncă nu mai aveau timp să râdă. Totuși, specialiștii accentuează despre importanța râsului la locul de muncă.

Deși a-ți face timp pentru râs s-ar putea să nu pară o prioritate, experții subliniază că efectele sale asupra creierului nu numai că ne pot spori starea de spirit, ci și productivitatea.

Cum râsul ajută creierul

Daniel Sgroi, profesor de economie la Universitatea din Warwick din Marea Britanie, a declarat pentru CNBC că râsul poate declanșa activarea neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina, ambii fiind considerați hormoni care stimulează starea de spirit.

Sgroi a explicat că râsul „urmărește rapid conexiunile din creier pentru a vă ajuta să vă concentrați și să vă focusați”, funcționând ca echivalentul unei creșteri a productivității. Cu toate acestea, el a subliniat că râsul trebuie să fie autentic.

„Există unele dovezi în neuroștiințe că doar forțându-te să râzi poate genera unele dintre aceste efecte, dar atunci acestea sunt mult mai puțin pronunțate decât dacă este o procedură autentică”, a spus Sgroi.

Cercetările lui Sgroi oferă dovezi ale unei legături între fericire și productivitate. Una dintre tehnicile utilizate în studiul său a fost utilizarea comediei pentru a face participanții să râdă și să fie mai fericiți, ceea ce a spus că a sporit productivitatea cu până la 12%.

Legătura dintre fericire și productivitate există de ceva vreme, a declarat Sgroi pentru CNBC, dar s-a descoperit abia mai recent că „oamenii fericiți lucrează mai mult”.

„Așadar, este ca și cum a fi fericit generează mai mult timp”, a spus el, explicând că cineva care este fericit ar putea face într-o oră ceea ce este necesar pentru cineva care este mai puțin fericit să facă într-o oră și 20 de minute.

Între timp, Sophie Scott, directorul Institutului de Neuroștiințe Cognitive de la University College London, a declarat pentru CNBC că râsul ajută și la reducerea nivelului de adrenalină și cortizol din organism, care sunt cunoscuți ca hormoni de anxietate și stres.

„Veți obține o absorbție crescută a endorfinelor atunci când veți râs, iar acestea sunt analgezicele naturale ale corpului”, a adăugat ea.

Important, a spus Scott, oamenii par să folosească endorfine ca mecanism de legare. Ea a explicat că oamenii au tendința de a face lucruri care sunt asociate cu eliberarea endorfinelor, cum ar fi râsul, cu alte persoane, astfel încât aceste activități „întăresc sentimentul tău de a fi afiliat cu acei oameni”.

Pentru slujbele în care oamenii lucrează în echipă, râsul este un „mod foarte bun de a consolida conexiunile dintre acea echipă și în același timp, reducând stresul”, a spus Scott.

#ras #productivitate #fericire #lucru #Loc de muncă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.