MEI susține poziția corectată a Guvernului cu privire la Portul Giurgiulești

Ministerul Economiei și Infrastructurii se raliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Poziția Guvernului

Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiuleşti” a fost încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii „AZPETROL” SRL (în prezent – „Bemol Retail” SRL ), „AZERTRANS” SRL (în prezent – „Danube Logistics” SRL), „AZPETROL REFINERY” SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul îndeplinește obligațiunile prevăzute în Acordul de Investiții păstrându-și integritatea instituțională, asigurând în mod transparent funcționalitatea legii și a instituțiilor statului în respectarea principiilor legale.

În contextul celor sus menționate, Guvernul va păstra poziția echidistantă față de părțile semnatare ale Acordului de Investiții și îndeamnă toate părțile aflate în litigiile legate de Portul Internațional Liber „Giurgiulești” să își soluționeze diferendele în conformitate cu dreptul pertinent în instanțele judecătorești competente.

Astfel, poziția Guvernului Republicii Moldova corectează comunucarea Ministerului Economiei care, conform Acordului de Investiții, putea duce la revendicarea de la statul Republica Moldova a investiției de 52 de milioane de euro, realizată de către Bemol Retail SRL.

Amintim că recent, Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scria anterior Mold-Street.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Scandalul din jurul Portului Giurgiulești

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.