De ce salariile din firmele străine sunt de două ori mai mari decât în companiile antreprenorilor moldoveni

Angajații companiilor cu ISD primesc, în mediu, salarii de 2 ori mai mari comparativ cu salariații din companiile private locale. Nivelul mediu al cheltuielilor privind remunerarea per 1 salariat a constituit 6.1 mii lei în anul 2019, potrivit studiului Asociație Investitorilor Străini.

Cuantumul mediu lunar total al remunerării muncii unui salariat la întreprinderile cu ISD îl depășește de aproximativ 1.5 ori pe cel mediu din Republica Moldova și a constituit 9.2 mii lei în 2019 (9.6 mii lei la întreprinderile străine și 8.2 mii lei la întreprinderile mixte).

De asemenea, prin nivel relativ ridicat al remunerării muncii se caracterizează întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului public: 8.1 mii lei în anul 2019. În cadrul acestora indexarea salariilor are loc aproximativ la fiecare 2 ani.

Cel mai mic nivel al cuantumului remunerării muncii s-a înregistrat la întreprinderile locale cu forma de proprietate privată: 4.8 mii lei în anul 2019, ceea ce este de 1.3 ori mai mic decât nivelul mediu în țară și de 2 ori mai mic comparativ cu companiile cu ISD.

Economiștii explică de ce investitorii străini plătesc salarii mai mari. Acestea sunt din capitalul antreprenorului, nu din generozitatea cuiva. Iar noi, moldovenii, suntem săraci pentru că nu am acumulat prea mult capital. De exemplu, străinii au afaceri unde lucrează un singur om, iar proprietarul mai deține și alte afaceri. Despre asta e vorba, noi nu avem capital ca să stăm picior peste picior și să plătim salarii.

În același timp, studiul Asociației Investitorilor Străini spune că de-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Numărul de angajați din cadrul întreprinderilor cu ISD a crescut în perioada 2010-2019 de la 66 la 90 de mii de persoane. În segmentul companiilor cu ISD se observă o evoluție interesantă, și anume creșterea numărului de angajați exclusiv din contul întreprinderilor străine (cu o rată d de creștere de 7.4%). Aceasta se întâmplă pe fundalul reducerii numărului de întreprinderi mixte și a angajaților acestora cu o RACC de cca 2% în ultimii 10 ani.

#ISD #companii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.