De ce sunt scumpe locuințele în Moldova? Premierul Recean: Veniturile mai mari duc la prețuri mai mari

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a afirmat că cetățenii țării au cunoscut o creștere semnificativă a nivelului de trai în ultimii ani, sugerând că acest lucru contribuie la creșterea prețurilor pe piața imobiliară.

„La fel, ca și în alte țări, odată cu creșterea veniturilor, asta se reflectă în creșterea prețurilor la imobiliare”, a declarat Dorin Recean, răspunzând unei întrebări adresate de un cetățean cu privire la costurile ridicate ale locuințelor.

Dorin Recean nu a oferit detalii despre măsuri specifice care ar putea fi adoptate pentru a contracara creșterea prețurilor, însă a lăsat să se înțeleagă că Guvernul monitorizează situația.

„Este un proces natural într-o economie care crește, dar suntem conștienți că trebuie să asigurăm condiții echitabile pentru toți cetățenii”, a mai adăugat premierul.

Piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor apartamentelor în 2024. Prețul mediu al apartamentelor a crescut cu aproximativ 40%, atingând un nou record istoric de 1.540 euro/m².

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.