De la 3,3% la 2,2%! Guvernul a tăiat din pix creșterea economiei

Ministerul Economiei a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru 2026 și anticipează un avans al PIB de doar 2,2%, față de 3,3% cât estima anterior. Ajustarea vine pe fondul deteriorării mediului extern și al escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care schimbă radical perspectiva asupra economiei.

Potrivit noului scenariu macroeconomic pentru 2026–2029, economia Moldovei ar urma să ajungă la un volum de 387,2 miliarde de lei (circa 19,6 miliarde de euro) în 2026 și urmează ca ritmul de creștere să accelereze treptat în anii următori: 3,6% în 2027, 4% în 2028 și 4,2% în 2029, când PIB-ul ar putea depăși 500 de miliarde de lei.

Revizuirea este de fapt o schimbare de ton față de începutul anului. În ianuarie 2026, autoritățile mizau pe o traiectorie mai optimistă, bazată pe evoluții favorabile în unele sectoare ale economiei. Între timp însă, riscurile externe, în special tensiunile geopolitice și scumpirea energiei, au devenit dominante.

Consumul, unul dintre motoarele economiei, încetinește de la o creștere de 3,5% în 2025 la doar 1,8% în 2026. Cauza principală este erodarea puterii de cumpărare, pe fondul inflației alimentate de prețurile la energie și bunuri importate.

Și investițiile dau semne de temperare. Deși formarea brută de capital fix ar urma să crească cu 14,2% în 2026, ritmul este mai lent decât în 2025 (+17,6%). Autoritățile avertizează că incertitudinile externe și costurile mai mari la combustibili pot amâna unele proiecte investiționale.

Pe partea externă, exporturile de bunuri și servicii sunt prognozate să crească cu 7,9% în 2026, susținute în special de agricultură și industria prelucrătoare. Sectorul serviciilor, în special IT și BPO, va continua să se extindă, dar într-un ritm mai moderat, din cauza lipsei forței de muncă și a incertitudinilor globale.

Importurile vor crește mai rapid cu 8,6% alimentate de cererea internă și de necesarul de energie și echipamente tehnologice.

Agricultura, un sector-cheie, va încetini la o creștere de doar 1,6% în 2026, afectată de costurile ridicate la combustibili și fertilizanți, dar și de riscurile climatice. Industria și construcțiile rămân pe creștere, cu avansuri estimate la 3,6% și, respectiv, 3,8%.

Pe piața muncii, numărul angajaților ar urma să crească ușor, până la 779 de mii în 2026, iar salariul mediu lunar este estimat să ajungă la 17.200 de lei, în creștere cu 12,3%.

În paralel, instituțiile financiare internaționale sunt și mai prudente. Banca Mondială estimează o creștere de doar 1,9% în 2026, iar Fondul Monetar Internațional prognozează același nivel, în timp ce avertizează că inflația ar putea urca la 6,4%.

Menționăm că recent FMI și Banca Mondială au revizuit în descreștere prognoza economică la 1,9% anual față de 2,2 cât estimau anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #minister #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.