De la bere la politică! „Baltika” vândută unui fost coleg de judo al lui Putin

Grupul danez Carlsberg a anunțat finalizarea vânzării companiei de bere „Baltika” și retragerea definitivă de pe piața din Rusia. Potrivit comunicatului oficial, tranzacția urmează să fie încheiată în câteva zile, iar Carlsberg va primi în schimb acțiuni deținute de „Baltika” în filialele din Kazahstan și Azerbaidjan.

Deși suma oficială a tranzacției nu a fost dezvăluită, surse citate de Reuters indică faptul că guvernul rus a aprobat vânzarea pentru 34 de miliarde de ruble (aproximativ 320,75 milioane de dolari). Este o valoare mult inferioară celei estimate de Carlsberg, care evalua activele din Rusia la 1,06 miliarde de dolari. Decizia reflectă noile reguli stricte impuse de Moscova pentru companiile străine care doresc să părăsească Rusia: activele trebuie vândute cu un discount de 60%, iar 35% din suma tranzacției merge către bugetul de stat.

Deși Carlsberg nu a menționat numele cumpărătorului, Reuters a raportat că noii proprietari sunt V.G. Invest, companie înființată în august 2024 și condusă de Egor Guselnikov, și președintele companiei de bere Taimuraz Bolloev, fost partener de judo al președintelui Vladimir Putin. Bolloev a fost, de asemenea, implicat anterior în administrarea „Baltika” după ce, în 2023, compania a fost plasată sub administrarea temporară a statului rus, printr-un decret semnat de Putin.

Jakob Aarup-Andersen, directorul general al Carlsberg Group, a declarat:
„Având în vedere circumstanțele, considerăm că acesta este cel mai bun rezultat posibil pentru angajații noștri, acționari și continuitatea afacerii.”

Vânzarea marchează punctul final al încercărilor grupului danez de a ieși de pe piața rusă, proces inițiat încă din 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Anterior, Carlsberg a acuzat Rusia de „furt” după ce activele „Baltika” au fost preluate de stat, iar licențele pentru brandurile internaționale și regionale au fost anulate.

Această tranzacție scoate la lumină tensiunile economice și politice din jurul pieței rusești, dar și conexiunile puternice dintre mediul de afaceri și cercurile de influență ale Kremlinului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baltika #beere #Carlsberg #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.