De la KFC la BMW de 66 de mii de euro! Averea și afacerile lui Dorin Recean, unul din liderii pe lista PAS

Unul dintre liderii listei Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 este premierul Dorin Recean, documentat de RISE Moldova într-o investigație ce trece în revistă atât cariera sa politică, cât și afacerile și veniturile familiei.

Recean este cunoscut nu doar pentru funcțiile deținute, ci și pentru declarații controversate, precum celebra expresie „adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt”, înregistrare făcută publică în 2013, în contextul unui dosar penal vizându-l pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol. Premierul a susținut ulterior că discuția a fost publicată la comanda oligarhului Vlad Plahotniuc pentru a-l discredita.

Cariera politică a lui Dorin Recean a început în Partidul Liberal-Democrat și a continuat cu funcția de viceministru al Tehnologiei Informațiilor (2010–2012), apoi de ministru de Interne în Guvernul Filat 2. În noiembrie 2014, în ședința secretă a Guvernului Leancă, unde s-a decis acordarea garanției de stat pentru băncile implicate în „Furtul miliardului”, Recean a avertizat asupra riscurilor schemei.

Între 2015 și 2022 a activat în sectorul privat, fiind consultant pentru companii internaționale, inclusiv Alaco Limited din Marea Britanie. Din 2022 a revenit în structurile statului ca consilier prezidențial pe securitate și secretar al Consiliului Suprem de Securitate, iar în 2023 a fost numit premier.

Recean este și om de afaceri: deține cote în companiile US Food Network SRL (franciza KFC în Moldova), Performa SRL și Delta Consulting, în asociere cu Traian-Cătălin Giosan, administratorul Pro Digital SRL, deținătorul PRO TV Chișinău. În 2021, doar din KFC, Recean a încasat dividende de aproape 717 mii lei.

Familia premierului are cheltuieli considerabile: în 2024 a oferit ajutoare rudelor în valoare de 1,9 milioane lei, a achitat peste 411.000 lei pentru servicii comunale în Olanda, iar în 2025 a cumpărat un BMW 520D de lux, evaluat la 66.000 euro. Soția sa, Stela Recean, este vicepreședintă la Moldova Agroindbank, cea mai mare bancă din țară.

Cu toate aceste controverse și dezvăluiri, Dorin Recean se află pe locul doi în lista electorală a PAS, în pragul alegerilor decisive pentru viitorul european al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recen #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli