De necrezut! Moldovenii vor putea zbura cu bilete de avion de 10 euro

09 Dec. 2022, 17:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
09 Dec. 2022, 17:27 // Bani și Afaceri //  MD Bani

O nouă companie aeriană va opera zboruri din Iași, începând cu luna martie 2023. Ryanair, companie irlandeză de tip low-cost, cea mai mare din Europa, va lansa patru rute directe ce vor lega Aeroportul Iași de destinații europene precum: Milano (Bergamo), Paris (Beauvais), Bruxelles (Charleroi) și Dublin (Irlanda), scrie stireadeiasi.ro.

Compania low-cost organizează frecvent promoții, astfel călătorii pot cumpăra bilete și cu 10 euro într-o direcție. Odată cu lansarea zborurilor din Iași, pentru moldoveni va fi mai accesibil să opteze pentru zborurile operate de Ryanair

Ryanair va opera aceste curse cu mai multe frecvențe săptămânale, după cum urmează:

IAȘI – BERGAMO, din 26 martie 2023, în zilele de marți, miercuri, joi, sâmbătă și duminică;

IAȘI – BEAUVAIS, din 26 martie 2023, în zilele de marți, joi, vineri și duminică;

IAȘI – CHARLEROI, din 26 martie 2023, în zilele de marți, miercuri și duminică;

IAȘI – DUBLIN, din 26 martie 2023, în zilele de marti, joi și duminică.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Zborurile Ryanair spre Bergamo și Beauvais (și retur) vor fi efectate cu aeronave Boeing 737-8200, iar cele spre Dublin și Charleroi (și retur) cu Boeing-uri 737-800.

Biletele de avion au fost puse în vânzare pentru rezervare, începând de astăzi, în sistemul online al companiei aeriene: www.ryanair.com

Ryanair va fi a cincea companie aeriană ce va opera pe Aeroportul Internațional Iași.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.