De unde a câștigat bani Banca Națională în anul 2020

Banca Națională a Moldovei a obținu în anul 2020 un profit de 1,49 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de anul 2019, potrivit raportului băncii centrale.

Veniturile din dobânzi din activele oficiale de rezervă au însumat 489 mil. de lei, veniturile din dobânzi de la creditele acordate și de la valorile mobiliare au constituit 778 mil. de lei.

Profitul disponibil pentru distribuire este de 814 mil. de lei dintre care 50% vor fi direcționați în bugetul de stat.

Conform mecanismului de alocare a profitului, în cazul în care mărimea capitalului statutar al Băncii Naţionale la finele anului financiar, înainte de distribuirea rezultatului financiar aferent anului curent, constituie de la 4% până la 1 0% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, 50% din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat pentru majorarea capitalului statutar în modul prevăzut, iar 50% din profitul disponibil pentru distribuire vor fi transferate la venitul bugetului de stat”, potrivit informațiilor băncii centrale.

Dacă mărimea capitalului statutar constituie mai mult de 10% din totalul obligaţiunilor monetare ale Băncii Naţionale, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

La sfârșitul anului 2020, BNM avea active de 84,6 miliarde de lei cu 17,3% mult față de anul 2019. Cea mai mare parte a activelor sunt activele în valută străină – 69,4 miliarde de lei dintre care 4,3 miliarde de lei active în organizaţii financiare internaţionale. Aactivele în monedă națională au însumat 15,1 miliarde lei și sunt valori mobiliare emise de Guvernul Republicii Moldova în anul 2014 pentru salvarea celor trei bănci implicate în jaful secolului Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pe parcursul desfăşurării activităţii sale, Banca este expusă la o serie de riscuri de natură operaţională şi financiară. În această notă este prezentată informaţia despre expunerile Băncii la riscuri, politicile şi procesele Băncii pentru evaluarea şi monitorizarea riscurilor.

În ceea ce privește riscurile, La 30 martie 2021, în Parlament, a fost înregistrat repetat un proiect de lege privind emisiunea obligaţiunilor de plată derivate din garanţii de stat emise celor trei bănci furate Banca de Economi, Unibank și Bancaa Socială.

Având în vedere iniţiativele enumerate, cu condiţia intrării în vigoare a unor noi legi sau decizii cu efect de anulare a obligaţiunilor de stat, există incertitudini că, în viitor, drepturile Băncii asupra fluxurilor de numerar din obligaţiunile de stat ar putea fi anulate şi aceste evenimente vor fi reflectate în evaluarea obligaţiunilor de stat şi rezultatelor financiare la acea data la care va intra în vigoare o nouă lege sau decizie cu astfel de efect”, se mai spune în raportul băncii.

#distribuire #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.