Rivian, start-upul de maşini electrice susţinut de Amazon, ţinteşte o evaluare de 53 mlrd. dolari. Se lansează la bursă

Rivian, un start-up de automobile electrice susţinut de Amazon, plănuieşte să obţină o evaluare de 53 de miliarde de dolari odată cu debutul pe Nasdaq, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, notează Financial Times.

În cel mai bun caz, Rivian ar atinge o valoare de piaţă mai mare decât cea a unor producători consacraţi, precum Kia şi Nissan, şi ar strânge 8,4 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO), scrie Ziarul Financiar.

Ştirea vine în pofida faptului că firma a suferit pierderi considerabile – aproape 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului –, Rivian intenţionând să îşi îmbunătăţească abilităţile de producţie pentru a dezvolta în masă camionete şi camioane electrice.

Gigantul Amazon este cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 22,4%. Grupul de e-commerce a semnalat că ar mai putea achiziţiona un pachet de acţiuni de 200 de milioane de dolari în timpul IPO-ului. Debutul pe piaţa de capital i-ar oferi fondatorului RJ Scarnige o avere netă de 1,1 miliarde de dolari, sumă bazată de un total de 17,6 milioane de acţiuni.

Investitorii speră ca Rivian să se poziţioneze în Statele Unite ca un producător asemănător grupului Tesla, însă care produce vehicule comerciale grele, ideea fiind sprijinită de faptul că Amazon a comandat deja 100.000 de camionete pentru reţeaua logistică a companiei. Automobilele vor fi livrate până în 2025 şi vor marca eforturile Amazon de atingere a unui nivel de zero emisii de carbon până în 2040.

Rivian susţine că o „porţiune semnificativă” a veniturilor s-ar datora acordului încheiat cu Amazon, aşa că orice perturbare a relaţiilor ar „afecta în mod negativ” societatea.

#Rivian #lansarea la bursa #concurenta #Tesla #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.