Stoianoglo insistă să fi ANULATE două decizii ale Judecătoriei Chișinău, prin care Platon a adjudecat două CLĂDIRI

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, solicită Curții Supreme de Justiție (CSJ) să anuleze două decizii de judecată prin care Veaceslav Platon a obținut două clădiri din centrul municipiului Chișinău – „Centrul de modă” și clădirea ASITO. Decizia lui Stoianoglo a venit la scurt timp, după ce controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a decis să atace în instanță ordonanța sa prin care nu-i permitea să intre în posesia acestor două clădiri, scrie Ziarul Național.

Potrivit recursului în anulare, procurorul general cere casarea a două încheieri a magistraților de la Ciocana, care au fost emise pe 15 decembrie 2020 și 10 decembrie 2020 dar și rejudecarea cauzelor date. Mai mult, Stoianoglo cere magistrații de la CSJ să respingă plângerea depusă de Veaceslav Platon. În solicitarea procurorului general este menționat articolul 313 din Codul de procedură Penală al R. Moldova, or acest articol se referă la „plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului”, scrie Deschide.md.

„Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile, cu participarea procurorului și cu citarea persoanei care a depus plângerea, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea și/sau a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică examinarea acesteia. Procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare. În cadrul examinării plângerii, procurorul și persoana care a depus plângerea, precum și persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii dau explicații”, este precizat în articolul 313.

Procurorul general își motivează respectiva solicitare prin faptul că a fost violat, fără justificare, dreptul la proprietate companiei SRL „Continental Business Invest” și asociatului Russu Vladimir. În opinia lui Stoianoglo, erorile grave au constat în faptul că actualul proprietar nu a fost citat la ședința de judecată din 15 decembrie, iar acest lucru nu poate fi reparat decât prin anularea respectivei decizii de judecată.

Amintim că recent, Procuratura Generală anunța prin intermediul unui comunicat de presă că șeful instituției, Alexandr Stoianoglo a dispus anularea a 6 ordonanțe emise anterior de PCCOCS, prin care două imobile din centrul capitalei au fost recunoscute ca corpuri delicte și sechestrate în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Fondatorul Holdingului „Accent Group”, Vladimir Russu, a declarat la finele lunii martie că este victima unui atac raider, după ce proprietățile sale, prin intermediul unei hotărâri a Judecătoriei municipiului Chișinău, sediul Ciocana, au fost transmise în folosința lui Veaceslav Platon sau a companiilor lui, una dintre care figurează în Raportul Kroll. Omul de afaceri susține că, „ajutat de judecători și procurori, Platon a preluat, prin atac raider, două imobile de la SRL „SCM Development Mol”, firma care aparține lui. Este vorba despre „Casa Modei” de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 182 și fosta clădire ASITO de pe strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 57/1”.

Recurs la CSJ al Procurorul… by Pavel Maftei

#Veaceslav Platon #Alexandru Stoianoglo #ASITO #Accent Group #Vladimir Russu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alice Weidel, liderul partidului german de extremă dreapta AfD şi candidatul oficial la funcţia de cancelar, este un paradox. Deşi ea a câştigat teren pe scena politică din Germania prin discursul său extremist şi a promisiunilor cu iz suveranist, Weidel a lucrat la Goldman Sachs, cea mai puternică bancă de pe Wall Street şi totodată o emblemă a tot ce este opusul suveranismului, scrie Financial Times.

Weidel, în vârstă de 45 de ani, nu se încadrează în stereotipul politicianului de extremă dreapta. Ea este căsătorită cu producătoroarea elveţiană de filme Sarah Bossard, cu care locuieşte împreună cu cei doi copii adoptaţi în Elveţia. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca analist pentru Goldman Sachs şi Allianz în Frankfurt, iar mai târziu a scris o teză de doctorat despre sistemul de pensii chinez.

De când a preluat frâiele AfD, Aliece Weidel a scris istorie. Partidul s-a clasat pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie, iar toamna trecută a obţinut până la 33 % din voturile germanilor în contextul alegerilor regionale, în ciuda acuzaţiilor care planează asupra unor membri de rang înalt din partid. Ei sunt acuzaţi de spionaj şi colaborarea cu state precum Rusia şi China.

Sondajele sugerează acum că AfD – care este împotriva musulmanilor, atacă cultura „woke” şi doreşte ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei – este pe cale să obţină primul său loc doi în alegerile parlamentare din 23 februarie, cu un procent record de 20 % din voturi.

Analiştii o văd pe Weidel ca pe o încercare a partidului de a da o faţă umană extremismului de dreapta într-o ţară care nu a uitat trecutul nazist şi nu vrea să îl repete.

Cu toate acestea, încercarea AfD a dat greş în timpul discursului lui Weidel de la Riesa, unde a făcut apel la cei mai loiali susţinători şi membri de partid şi unde a criticat „gloata de stânga”, care a întârziat începerea conferinţei cu două ore.

Ea a folosit şi îmbrăţişat în discursul său termenul extrem de controversat de „remigraţie”, promiţând „deportări pe scară largă ale imigranţilor”şi evocând o serie de atacuri comise în ultimii ani de migranţi şi solicitanţi de azil.

În cea mai recentă încercare a partidului de a face referire la epoca nazistă fără a încălca legea, un alt şef regional al partidului a încurajat mulţimea să scandeze „Alice für Deutschland” – un joc de cuvinte care face referire sloganul interzis „Alles für Deutschland”, care înseamnă „totul pentru Germania”.

Cei care au cunoscut-o pe Weidel în perioada în care a lucrat în domeniul finanţelor, în urmă cu două decenii, nu reuşesc să o asocieze cu liderul de extremă dreapta de astăzi.

Jim Dilworth, un bancher american care locuieşte în Germania şi care a lucrat cu ea la Goldman şi, ulterior, la Allianz Global Investors, a declarat că, la acea vreme, Weidel nu afişa opinii de dreapta. „Cel mai „radical” aspect al opiniilor sale a fost scepticismul faţă de euro ca monedă comună”, a spus el.

Dilworth a adăugat că, atunci când el şi-a exprimat mai târziu surprinderea faţă de decizia ei de a se alătura AfD, ea i-a spus că „mi-ar lua 20 de ani” să fac acelaşi progres în cadrul creştin-democraţilor de centru-dreapta.

„Deci, practic, acesta este motivul pentru care a ales acest partid. Cred că a existat o mulţime de oportunism acolo.” a mai spus Dilworth.

Analiştii şi chiar unii dintre aliaţii săi din cadrul AfD susţin că, chiar dacă partidul este pe cale să câştige şi mai multe voturi decât la alegerile din 2021, doar o parte dintre acestea sunt pe numele lui Weidel.

Alice Weidel, care este co-lider al AfD din 2019, s-a dovedit a fi şi o supravieţuitoare într-o formaţiune cunoscută pentru luptele sale interne. Surse din interior spun că a fost abilă în gestionarea flancului radical al partidului.

Indiferent de performanţele sale, partidul nu are aproape nicio speranţă de a prelua puterea la Berlin după votul de luna viitoare, din cauza „firewall-ului” ridicat de partidele principale din Germania, care au exclus toate formarea unei coaliţii cu AfD.

Dar oficialii acestuia se uită deja la următorul set de alegeri, programat pentru 2029, când speră la şi mai multă deziluzie din partea alegătorilor.