Panică la Gazprom. Ucraina refuză mutarea punctului de tranzit al gazului în Rusia

19 Sept. 2024, 18:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
19 Sept. 2024, 18:06 // Bani și Afaceri //  bani.md

Stația de măsurare a gazului „Sudja” din Ucraina, controlată de forțele ucrainene, nu mai funcționează din cauza lipsei electricității și a personalului tehnic. Bateriile care alimentau echipamentele sunt epuizate, iar posibilitățile de a restabili alimentarea cu energie și de a repara echipamentele sunt inexistente în prezent, scrie The Moscowtimes.

Pentru a rezolva problema, Gazprom a propus mutarea punctului de predare a gazului către Ucraina la stația „Dolgoe”, situată la 300 km de granița ucraineană, în apropierea graniței dintre regiunile Kursk și Orel. Cu toate acestea, Ucraina a refuzat propunerea.

Într-o conversație cu oficialii Gazprom, aceștia au glumit, spunând că, dacă stația „Dolgoe” ar fi cucerită de forțele ucrainene, ar trebui să mute punctul de predare a gazului până la Urengoi, în Rusia. Deși comentariul a fost făcut în glumă, oficialii Gazprom nu exclud posibilitatea avansării forțelor ucrainene mai adânc pe teritoriul rus.

Problema majoră este legată de dificultățile cu care Gazprom se va confrunta atunci când va încerca să convingă clienții europeni din Austria și Slovacia să accepte schimbările în contracte. Începând cu 2025, Ucraina ar urma să transporte gaze aparținând clienților europeni, iar plata pentru tranzit ar veni de la companiile occidentale, nu de la Gazprom.

Ucraina refuză să semneze un nou acord de tranzit cu Gazprom, acuzând compania rusă de încălcarea repetată a promisiunilor și de lipsa de fiabilitate. Această situație ar putea duce la o reconfigurare radicală a tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina sau chiar la oprirea totală a acestuia, pe fondul războiului în curs și a tensiunilor continue dintre cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.