Declarația maib privind achiziționarea acțiunilor proprii, aprobată în iunie și finalizată în octombrie 2024

În 2024, maib a achitat aproape 1 miliard de lei acționarilor prin dividende și achiziționarea de acțiuni, fapt ce denotă generarea robustă de capital a băncii.

În calitate de acționar pe termen lung, HEIM a ales să vândă acțiunile în cadrul achiziționării anunțate de maib, alături de mai mulți acționari locali.

Astfel, HEIM Partners, principalul acționar al maib, și-a redus participația în bancă cu 2,4%, de la 41,1% la 38,7%.

Achiziționarea acțiunilor proprii a inclus o ofertă de procurare a 2,99% din acțiunile băncii și a fost deschisă tuturor acționarilor. Aceasta a fost aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) în limita aprobării precedente de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Prețul de achiziționare a acțiunilor proprii a fost stabilit la valoarea contabilă pe acțiune, conform legislației în vigoare.

În pofida unei reduceri minore a participației sale, HEIM rămâne cel mai mare acționar al maib. În diverse discuții privind IPO-ul maib, HEIM și-a reafirmat angajamentul față de bancă și a subliniat că, în eventualitatea unei listări, va sprijini lichiditatea generală a pieței, rămânând cel mai mare acționar post-IPO și dedicat succesului și prosperității pe termen lung a maib.

#achizitionare #actiuni #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.