Declin fatal! În 2040, în Moldova se vor naște doar 15.000 de copii

Numărul nașterilor în Republica Moldova va continua să scadă, în fiecare an, cu aproximativ o mie de copii. Prognozele au fost făcute în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV. Potrivit Olgăi Gagauz, directoarea Institutului Național de Cercetări Economice, tendința de scădere a natalității se va menține în următorii zece ani pe fundalul migrației.

„Factorul principal care afectează numărul de nașteri este reducerea numărului populației. Peste hotare pleacă preponderent populația tânără. Se micșorează numărul de femei de vârstă reproductivă, respectiv se micșorează și numărul de nașteri și această tendință va exista și în deceniile următoare. Astfel, către anul 2040, conform scenariului care este și cel mai probabilist, numărul născuților poate constitui în jur de 15 mii”, a menționat Olga Gagauz.

Anul trecut au fost înregistrate în Republica Moldova 23 648 de nașteri, cu aproape 500 de nașteri mai puțin față de anul 2023. Datele Biroului Național de Statistică arată că în ultimii zece ani numărul nou-născuților a scăzut anual în medie cu aproape 1500 de copii.

Prezentă în studio la Rlive, Natalia Plugaru, reprezentanta adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova, a apreciat eforturile autorităților pentru adoptarea politicilor de suport și susținere a natalității. Potrivit ei, reducerea numărului de nașteri nu ține doar de dorința cetățenilor de a face sau nu copii.

„Acum sunt politici pentru tineri în Republica Moldova ca acel potențial din perspectiva demografică, cum zicem acel potențial reproductiv, să rămână în țară, să studieze aici, să facă familii aici, pentru că atunci și nașterile vor avea loc în Republica Moldova și numărul lor va fi influențat. Altfel, dacă ne concentrăm doar pe politici care țin doar de stimularea natalității, doar ca femeile să aibă mai mulți copii, asta este un eșec pentru că oricum migrează și nu asta influențează”, a afirmat Natalia Plugaru.

Datele preliminare ale Recensământului din aprilie 2024 arată că populația Republicii Moldova este de 2,401 milioane de locuitori. Această cifră este cu aproape 400.000 de persoane mai mică decât în anul 2014, când, potrivit recensământului, în Republica Moldova locuiau 2,789 milioane de persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#declin #nașteri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.