Deficitul bugetar al SUA a crescut la 1,833 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2024

21 Oct. 2024, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2024, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetar al SUA a crescut la 1,833 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2024, cel mai ridicat nivel atins în afara perioadei pandemiei de COVID, pe măsură ce dobânda pentru datoria federală a depăşit 1 trilion de dolari pentru prima dată, iar cheltuielile pentru programul de pensii Social Security, sănătate şi armată au crescut, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.

Deficitul pentru anul încheiat pe 30 septembrie a fost cu 8% mai mare, sau cu 138 de miliarde de dolari, comparativ cu 1,695 trilioane de dolari înregistrate în anul fiscal 2023.

Acesta este al treilea mare deficit federal din istoria SUA, după deficitul generat de ajutoarele în timpul pandemiei, de 3,132 trilioane de dolari în anul fiscal 2020, şi cel de 2,772 trilioane de dolari în anul fiscal 2021.

Deficitul din anul fiscal 2023 a fost redus prin anularea a 330 de miliarde de dolari din costurile asociate cu programul de împrumuturi studenţeşti al preşedintelui Joe Biden, după ce acesta a fost anulat de Curtea Supremă a SUA.

Fără această anomalie, deficitul ar fi depăşit 2 trilioane de dolari.

Deficitul bugetar considerabil pentru anul fiscal 2024, de 6,4% din produsul intern brut, în creştere faţă de 6,2% în anul precedent, ar putea crea probleme pentru argumentele vicepreşedintei Kamala Harris înainte de alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, susţinând că ar gestiona mai bine bugetul SUA decât adversarul său republican, Donald Trump.

Un think tank fiscal, Comitetul pentru un Buget Federal Responsabil, a estimat că planurile lui Trump ar acumula datorii noi de 7,5 trilioane de dolari, mai mult decât dublul celor 3,5 trilioane de dolari prevăzute în propunerile lui Harris.

Directorul de buget al Casei Albe, Shalanda Young, a subliniat creşterea puternică a economiei americane şi investiţiile administraţiei Biden în energie curată, infrastructură şi manufactură avansată.

”Această administraţie a realizat acest lucru menţinând un angajament faţă de responsabilitatea fiscală, asigurându-se că cei mai bogaţi dintre noi şi marile corporaţii plătesc partea lor corectă şi reducând cheltuielile inutile pentru interesele speciale”, a declarat Young într-un comunicat, referindu-se la planurile lui Biden şi Harris de a creşte impozitele pentru aceste grupuri.

Veniturile SUA pentru anul fiscal 2024 au atins un nivel record de 4,919 trilioane de dolari, în creştere cu 11%, sau cu 479 de miliarde de dolari, faţă de anul precedent, pe măsură ce colectările de impozite pe venit şi impozitele corporative au crescut.

Cheltuielile pentru anul fiscal 2024 au crescut cu 10%, sau cu 617 miliarde de dolari, ajungând la 6,752 trilioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.