Deficitul uriaș de cont curent, 26% din PIB, amenință Moldova cu colapsul valutar și datorii fără ieșire

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ccriza #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.