Demisia directorului CET-Nord, comentată de ministrul Energiei: ”A fost decizia lui”

Demisia directorului CET-Nord, Marian Brînză, a fost o decizie personală, iar desemnarea unui nou conducător ține de competența Agenției Proprietății Publice. Precizările au fost făcute de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, notează REALITATEA.md.

Potrivit oficialului, deși Ministerul Energiei cooperează cu CET-Nord în ceea ce privește politicile publice și sectorul energetic, întreprinderea nu se află în subordinea instituției.

„A fost decizia lui și CET-Nord nu se subordonează ministerului. Din punct de vedere al implementării politicilor publice sau al sectorului energetic, da, noi cooperăm, dar CET-Nord ține de Agenția Proprietăți Publice”, a declarat Junghietu.

Ministrul a menționat că APP, în calitate de fondator al întreprinderii, urmează să decidă asupra următorilor pași, inclusiv organizarea unui concurs sau identificarea unui nou candidat pentru funcția de director.

„APP-ul este fondatorul și, probabil, în perioada următoare vor lansa un concurs sau vor identifica un candidat”, a adăugat ministrul Energiei.

Amintim că Marian Brînză și-a anunțat recent demisia din funcția de director al CET Nord. Potrivit acestuia, cererea de plecare a fost depusă încă din 6 aprilie, iar decizia are la bază motive personale.

Marian Brînză a fost numit la conducerea CET Nord în septembrie 2025 și a ocupat funcția timp de aproximativ șapte luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #CET-Nord #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.