Demisii în board-ul rafinăriei Lukoil din România! Moldoveanul Victor Jumbei, propus în Consiliul de Supraveghere

Cei trei membri ai Consiliului de Supraveghere al Petrotel Lukoil, operatorul rafinăriei petroliere ploieștene omonime, și-au dat demisia din funcții, potrivit unui document oficial al companiei, analizat de Profit.ro.

Demisionarii sunt președintele Rustem Gimaletdinov, vicepreședintele Ivan Odnolko și membrul CS simplu Dmitrii Ilitch – toți ruși.

În locul lor, directoratul Petrotel Lukoil i-a propus pe rusul Bulat Subaev, director executiv al grupului Lukoil pentru Europa de Vest, pe Victor Jumbei din Republica Moldova, administrator și director general la Lukoil România SRL, firma care gestionează rețeaua locală de benzinării Lukoil, precum și pe olandezul Cornelis Pieter van de Putte, despre care nu au fost găsite informații publice disponibile, scrie profit.ro.

Numirile celor propuși a deveni membri ai Consiliului de Supraveghere trebuie aprobate în AGA.

Petrotel Lukoil este controlată de gigantul petrolier rus prin intermediul diviziei sale de trading Litasco, înregistrată în Elveția. Rafinăria a terminat anul 2021 cu profit net de peste 22 milioane lei, la o cifră de afaceri de mai mult de 1 miliard de lei, și cu un număr mediu de 439 de angajați.

Litasco se judecă în prezent cu ANAF pentru o decizie de impunere prin care Fiscul i-a cerut, în urma unei inspecții, să plătească impozit suplimentar în sumă totală de peste 50 de milioane de lei pe profituri obținute în 2021, din operațiuni din România de vânzare de produse petroliere, inclusiv la export.

Victor Jumbei o experienţă de peste 18 ani în sectoarele financiar-economic şi management din domeniul industriei petroliere din Republica Moldova şi Ucraina.

Anterior, Jumbei a deţinut funcţiile de director General al Lukoil Moldova, prim adjunct al directorului general al Lukoil Ucraina şi prim adjunct al conducătorului Asociaţiei Interregionale Europa de Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jumbei #Lukoil #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.