Demisionarul Boris Johnson este dorit premier la Kiev. Ucrainenii au inițiat o petiție către președintele Zelenski

Cetățenii ucraineni l-ar dori premier la Kiev pe Boris Johnson, prim-ministrul demisionar al Marii Britanii. În acest sens au inițiat o petiție în care solicită autorităților să-i acorde cetățenia. Boris Johnson a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, în războiul cu Rusia. Și cu toate că și-a pierdut popularitatea în țara sa, el se bucură de foarte multă apreciere între ucraineni.

O petiție inițiată în Ucraina, prin care se cere acordarea cetățeniei ucrainene și a funcției de premier lui Boris Johnson a strâns peste 2.500 de semnături. S-a întâmplat în doar câteva ore de la momentul lansării, fapt ce confirmă popularitatea de care se bucură Boris Johnson în această țară.

Cetățenii ucraineni l-ar dori pe prim-ministrul demisionar al Marii Britanii la conducerea țării lor, conform acestei petiții. Aceasta este o recunoaștere pentru ajutorul material, constând în echipamente militare și muniție de război pe care Marea Britanie l-a acordat Ucrainei. Încă de la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, Boris Johnson s-a poziționat ferm în susținerea Kievului și a condamnat războiul declanșat de Vladimir Putin.

De-a lungul vremii, pe când mai era premier, el a făcut mai multe vizite la Kiev, afișându-se cu președintele Volodimir Zelenski printre ruinele provocate de bombardamentele rusești.

Ultima vizită a lui Boris Johnson la Kiev a fost cu puțin timp înainte de a-și pierde funcția. La jumătatea lunii iunie, el a mers la Kiev și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, oferind ajutorul Londrei pentru antrenarea a 10.000 de soldați ucraineni la fiecare 120 de zile, după cum relata The Guardian.

În ciuda faptului că și-a pierdut popularitatea în Marea Britanie motiv pentru care a fost nevoit să demisioneze, Boris Johnson este foarte iubit în Ucraina. Iar acest lucru se datorează sprijinului pe care l-a acordat acestei țări în lupta împotriva Rusiei. Drept urmare, nu este de mirare că ucrainenii au lansat o astfel de petiție, după cum relatează agenția de presă Reuters.

Petiția este adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și enumeră punctele forte ale lui Boris Johnson. Cele mai importante dintre acestea sunt „sprijinul mondial pentru Boris Johnson, o poziție clară împotriva invaziei militare a Ucrainei, înțelepciune în domeniile politic, financiar și juridic”.

Pe de altă parte, autorii petiției recunosc faptul că o implementare a acestor prevederi ar duce la o încălcare a Constituției de la Kiev. Acest lucru face ca cererea semnatarilor să aibă un sens simbolic, fiind un mesaj de susținere pentru Johnson. Președintele Volodimir Zelenski nu a menționat încă nimic despre noua petiție, dar va fi obligat să răspundă oficial dacă aceasta va primi 25.000 de semnături.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #Kiev #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.