Deputații PAS nu vor îmbulzeală la alegeri! Se tem de concurență. Postica: am propus reducerea pragului, dar nu vor

Deputații nu suportă concurența? Comisia Electorală Centrală a propus Parlamentului Republicii Moldova reducerea pragului electoral pentru candidații independenți de la 2% la 1%, însă propunerea nu a fost susținută de deputați. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, spune că reducerea pragului pentru candidații independenți a fost agreată cu partenerii internaționali ai Republicii Moldova, însă nu s-a bucurat de succes în Legislativ.

Vicepreședintele CEC spune că instituția electorală le-a propus deputaților să fie redus pragul electoral pentru candidații independenți, însă în proiectul Codului Electoral aprobat în prima lectură de deputați, pragul a rămas același.

„Critici cu referire la pragul electoral au existat din partea partenerilor internaționali doar când a fost vorba de pragul electoral pentru candidații independenți. De aceea, noi am propus micșorarea pragului electoral de la 2% la 1%, doar că deputații au revenit la același prag de 2%. Noi nu am intervenit pe subiectul pragului electoral pentru partide și blocuri, chiar dacă am avut propuneri exprese din partea partidelor extraparlamentare, doar din considerentul că nu au fost astfel de propuneri din partea partenerilor internaționali și asta este o decizie de oportunitate politică, este prerogativa exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Vicepreședintele CEC spune că anterior, propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide la 4% a fost agreată de Comisia de la Veneția.

„Am avut o situație când propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide până la 4%, propunere care nu a avut susținere în Parlament, a fost salutată de Comisia de la Veneția. În rest, nu am avut situații când partenerii internaționali să vină să ne dicteze care este pragul rezonabil pentru Republica Moldova. Sugestia mea pentru partidele extraparlamentare este să insiste pe reducerea acestui prag”, a mai spus vicepreședintele CEC.

Potrivit legii, în prezent, pragul electoral pentru partide este de 5%, pentru blocurile electorale de 7%, iar pentru candidații independenți de 2%.

#cod #postica #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.