Deputații PAS nu vor îmbulzeală la alegeri! Se tem de concurență. Postica: am propus reducerea pragului, dar nu vor

Deputații nu suportă concurența? Comisia Electorală Centrală a propus Parlamentului Republicii Moldova reducerea pragului electoral pentru candidații independenți de la 2% la 1%, însă propunerea nu a fost susținută de deputați. Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, spune că reducerea pragului pentru candidații independenți a fost agreată cu partenerii internaționali ai Republicii Moldova, însă nu s-a bucurat de succes în Legislativ.

Vicepreședintele CEC spune că instituția electorală le-a propus deputaților să fie redus pragul electoral pentru candidații independenți, însă în proiectul Codului Electoral aprobat în prima lectură de deputați, pragul a rămas același.

„Critici cu referire la pragul electoral au existat din partea partenerilor internaționali doar când a fost vorba de pragul electoral pentru candidații independenți. De aceea, noi am propus micșorarea pragului electoral de la 2% la 1%, doar că deputații au revenit la același prag de 2%. Noi nu am intervenit pe subiectul pragului electoral pentru partide și blocuri, chiar dacă am avut propuneri exprese din partea partidelor extraparlamentare, doar din considerentul că nu au fost astfel de propuneri din partea partenerilor internaționali și asta este o decizie de oportunitate politică, este prerogativa exclusivă a Parlamentului Republicii Moldova”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la RliveTV.

Vicepreședintele CEC spune că anterior, propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide la 4% a fost agreată de Comisia de la Veneția.

„Am avut o situație când propunerea de a reduce pragul electoral pentru partide până la 4%, propunere care nu a avut susținere în Parlament, a fost salutată de Comisia de la Veneția. În rest, nu am avut situații când partenerii internaționali să vină să ne dicteze care este pragul rezonabil pentru Republica Moldova. Sugestia mea pentru partidele extraparlamentare este să insiste pe reducerea acestui prag”, a mai spus vicepreședintele CEC.

Potrivit legii, în prezent, pragul electoral pentru partide este de 5%, pentru blocurile electorale de 7%, iar pentru candidații independenți de 2%.

#cod #postica #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.