Despre ce a discutat Maia Sandu cu membrii sectorului agroalimentar. Cele mai mari probleme ale agricultorilor

16 Apr. 2021, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2021, 16:19 // Actual //  MD Bani

Cele mai mari probleme din sectorul agroalimentar, cauzate de pandemie și seceta din anul 2020, au fost discutate astăzi, în format online, de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanții asociațiilor din domeniu.

„Seceta a adus un prejudiciu enorm, iar acțiunile incomplete și lipsa de dialog din partea guvernării i-au lăsat pe agricultori singuri în fața unei crize grave. Până vom avea un nou parlament responsabil, Guvernul trebuie să asigure un dialog eficient cu agricultorii și fermierii pentru a găsi soluții imediate de depășire a problemelor”, a spus doamna Maia Sandu.

Agricultorii din sectorul zootehnic și panificație au menționat, de asemenea, importanța asigurării cu materie primă a acestor sectoare, una dintre soluțiile propuse fiind eliberarea grâului din rezerva de stat cu titlu de împrumut pentru a ajuta sectoarele date să depășească criza, scrie Realitatea.md.

Un alt subiect abordat a fost solicitarea majorării fondului de subvenționare în agricultură. Sectorul agrar necesită subvenții mai mari și strategic alocate pentru a permite creșterea competitivității produselor noastre.

A fost pus în discuție și subiectul irigării, extrem de important pentru reziliența la schimbările climatice. Șefa statului a rugat asociațiile să se implice activ în procesul de elaborare a strategiei pentru irigare care se află la Parlament, întrucât această strategie trebuie să corespundă necesităților agricultorilor și sustenabilității sectorului.

Șefa statului a subliniat că va susține agricultorii în vederea dezvoltării durabile a sectorului, în special prin aprofundarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage investiții de calitate în agricultură.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!