Despre ce a discutat Maia Sandu cu membrii sectorului agroalimentar. Cele mai mari probleme ale agricultorilor

16 Apr. 2021, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2021, 16:19 // Actual //  MD Bani

Cele mai mari probleme din sectorul agroalimentar, cauzate de pandemie și seceta din anul 2020, au fost discutate astăzi, în format online, de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanții asociațiilor din domeniu.

„Seceta a adus un prejudiciu enorm, iar acțiunile incomplete și lipsa de dialog din partea guvernării i-au lăsat pe agricultori singuri în fața unei crize grave. Până vom avea un nou parlament responsabil, Guvernul trebuie să asigure un dialog eficient cu agricultorii și fermierii pentru a găsi soluții imediate de depășire a problemelor”, a spus doamna Maia Sandu.

Agricultorii din sectorul zootehnic și panificație au menționat, de asemenea, importanța asigurării cu materie primă a acestor sectoare, una dintre soluțiile propuse fiind eliberarea grâului din rezerva de stat cu titlu de împrumut pentru a ajuta sectoarele date să depășească criza, scrie Realitatea.md.

Un alt subiect abordat a fost solicitarea majorării fondului de subvenționare în agricultură. Sectorul agrar necesită subvenții mai mari și strategic alocate pentru a permite creșterea competitivității produselor noastre.

A fost pus în discuție și subiectul irigării, extrem de important pentru reziliența la schimbările climatice. Șefa statului a rugat asociațiile să se implice activ în procesul de elaborare a strategiei pentru irigare care se află la Parlament, întrucât această strategie trebuie să corespundă necesităților agricultorilor și sustenabilității sectorului.

Șefa statului a subliniat că va susține agricultorii în vederea dezvoltării durabile a sectorului, în special prin aprofundarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage investiții de calitate în agricultură.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 08:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 08:51 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul petrolului a crescut brusc luni, la deschiderea piețelor asiatice, după atacul comun lansat de Statele Unite ale Americii și Israel asupra Iran, dar și după ce președintele Donald Trump a anunțat că loviturile vor continua „până la atingerea tuturor obiectivelor”. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a alimentat temerile investitorilor privind extinderea tensiunilor în întreaga regiune a Golfului, cea mai importantă zonă producătoare de petrol din lume.

Reacția piețelor a fost imediată. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, a fost aproape paralizat, iar traderii se tem de întreruperi majore în aprovizionare. Cotația Brent, reperul internațional, a urcat cu 13%, până la 82 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni, în timp ce contractele futures pentru petrolul american au crescut cu 9%, depășind 72 de dolari pe baril. De la începutul anului, petrolul Brent s-a scumpit cu peste 19%, iar actualul conflict a amplificat și mai mult presiunea asupra prețurilor.

Turbulențele s-au resimțit și pe burse. Contractele futures de pe Wall Street indică o deschidere în scădere a piețelor americane: indicele S&P 500 era în coborâre cu aproximativ 1% în tranzacțiile din Asia, iar Nasdaq 100 pierdea peste 1%. În schimb, aurul s-a apreciat, investitorii orientându-se către active considerate sigure în perioade de incertitudine.

Mesajul transmis de Trump într-un videoclip publicat pe platforma sa Truth Social a amplificat neliniștea piețelor. El a declarat că atacurile asupra Iranului, care ar fi vizat peste 1.000 de ținte și ar fi dus la eliminarea liderului suprem Ali Khamenei și a unor comandanți militari de rang înalt, vor continua. Economiștii avertizează că, dacă petrolul va depăși pragul de 100 de dolari pe baril și se va menține la acest nivel, economia globală ar putea intra într-un episod de stagflație, caracterizat prin inflație ridicată, încetinirea creșterii economice și creșterea șomajului.

Grupuri financiare precum Evercore ISI atrag atenția că o eventuală închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar provoca nu doar scumpiri, ci și probleme serioase în livrările de petrol, iar o întrerupere a exporturilor de gaze naturale din Qatar ar afecta puternic Europa. La rândul său, banca de investiții Citi avertizează că actualul conflict ar putea avea efecte de durată, mai ales dacă rutele maritime vor fi blocate și ostilitățile se vor prelungi. Piețele emergente sunt considerate cele mai vulnerabile la un nou val inflaționist, iar impactul s-ar putea resimți rapid atât la pompă, cât și în facturile la energie.