Despre ce a discutat Maia Sandu cu membrii sectorului agroalimentar. Cele mai mari probleme ale agricultorilor

Cele mai mari probleme din sectorul agroalimentar, cauzate de pandemie și seceta din anul 2020, au fost discutate astăzi, în format online, de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanții asociațiilor din domeniu.

„Seceta a adus un prejudiciu enorm, iar acțiunile incomplete și lipsa de dialog din partea guvernării i-au lăsat pe agricultori singuri în fața unei crize grave. Până vom avea un nou parlament responsabil, Guvernul trebuie să asigure un dialog eficient cu agricultorii și fermierii pentru a găsi soluții imediate de depășire a problemelor”, a spus doamna Maia Sandu.

Agricultorii din sectorul zootehnic și panificație au menționat, de asemenea, importanța asigurării cu materie primă a acestor sectoare, una dintre soluțiile propuse fiind eliberarea grâului din rezerva de stat cu titlu de împrumut pentru a ajuta sectoarele date să depășească criza, scrie Realitatea.md.

Un alt subiect abordat a fost solicitarea majorării fondului de subvenționare în agricultură. Sectorul agrar necesită subvenții mai mari și strategic alocate pentru a permite creșterea competitivității produselor noastre.

A fost pus în discuție și subiectul irigării, extrem de important pentru reziliența la schimbările climatice. Șefa statului a rugat asociațiile să se implice activ în procesul de elaborare a strategiei pentru irigare care se află la Parlament, întrucât această strategie trebuie să corespundă necesităților agricultorilor și sustenabilității sectorului.

Șefa statului a subliniat că va susține agricultorii în vederea dezvoltării durabile a sectorului, în special prin aprofundarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage investiții de calitate în agricultură.

#agricultori #probleme #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.