Despre ce a discutat Maia Sandu cu membrii sectorului agroalimentar. Cele mai mari probleme ale agricultorilor

16 Apr. 2021, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Apr. 2021, 16:19 // Actual //  MD Bani

Cele mai mari probleme din sectorul agroalimentar, cauzate de pandemie și seceta din anul 2020, au fost discutate astăzi, în format online, de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu reprezentanții asociațiilor din domeniu.

„Seceta a adus un prejudiciu enorm, iar acțiunile incomplete și lipsa de dialog din partea guvernării i-au lăsat pe agricultori singuri în fața unei crize grave. Până vom avea un nou parlament responsabil, Guvernul trebuie să asigure un dialog eficient cu agricultorii și fermierii pentru a găsi soluții imediate de depășire a problemelor”, a spus doamna Maia Sandu.

Agricultorii din sectorul zootehnic și panificație au menționat, de asemenea, importanța asigurării cu materie primă a acestor sectoare, una dintre soluțiile propuse fiind eliberarea grâului din rezerva de stat cu titlu de împrumut pentru a ajuta sectoarele date să depășească criza, scrie Realitatea.md.

Un alt subiect abordat a fost solicitarea majorării fondului de subvenționare în agricultură. Sectorul agrar necesită subvenții mai mari și strategic alocate pentru a permite creșterea competitivității produselor noastre.

A fost pus în discuție și subiectul irigării, extrem de important pentru reziliența la schimbările climatice. Șefa statului a rugat asociațiile să se implice activ în procesul de elaborare a strategiei pentru irigare care se află la Parlament, întrucât această strategie trebuie să corespundă necesităților agricultorilor și sustenabilității sectorului.

Șefa statului a subliniat că va susține agricultorii în vederea dezvoltării durabile a sectorului, în special prin aprofundarea discuțiilor cu partenerii de dezvoltare pentru a atrage investiții de calitate în agricultură.

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!