Dezastru în oleaginoase! Procesatorii de soia, la un pas de oprire: Nu mai avem ce procesa

Exporturile de ulei de soia ale Republicii Moldova înregistrează unul dintre cele mai mare declin din ultimii ani, după o perioadă de expansiune continuă. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele zece luni ale anului 2025 volumul exportat a scăzut cu 38,3%, ajungând la 4 815 tone, față de 7 805 tone în perioada similară din 2024.

Tendința reprezintă o schimbare radicală după un ciclu de creștere susținută în perioada 2021–2024, când exporturile au urcat de la 1 139 tone la un record de 9 028 tone. Extinderea procesării interne și accesul la materie primă ucraineană au făcut posibil acest avans. Totuși, scăderea abruptă din 2025 arată o criză de aprovizionare care lovește direct capacitățile de procesare.

Economistul explică faptul că declinul este determinat în principal de introducerea de către Ucraina, începând cu septembrie 2025, a unei taxe de 10% la exportul de boabe de soia. Această măsură a făcut importurile de materie primă mult mai costisitoare și, în multe cazuri, complet necompetitive pentru procesatorii moldoveni, care depindeau într-o proporție semnificativă de soia ucraineană. În consecință, fabricile din Republica Moldova lucrează în prezent exclusiv cu soia autohtonă, însă volumul este limitat – cultura este concentrată doar în nord, iar suprafețele însămânțate sunt în scădere.

Impactul se vede și în evoluția prețurilor. Media prețurilor la export a coborât de la 26,7 lei/kg în 2022 la 12,9 lei/kg în 2024, pe fondul volatilității piețelor internaționale ale uleiurilor vegetale. În 2025, diminuarea volumelor procesate accentuează presiunile financiare asupra industriei.

Liderul pieței, OLSEG-VT, rămâne principalul exportator, cu 4 319 tone exportate în perioada ianuarie–octombrie 2025, însă activitatea companiei este în scădere cu 31% față de cele 6 254 tone din intervalul similar al anului precedent. Coborârea este direct legată de reducerea disponibilității de boabe pentru procesare după aplicarea taxei de export din Ucraina.

Pe poziția a doua se află ROM-CRIS SRL, cu 274 tone, un volum relativ stabil comparativ cu anii precedenți.

Pe locul trei este VI OIL AGRO, companie care traversează cea mai drastică ajustare de pe piață: doar 172 tone exportate în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 82% față de cele 936 tone din 2024.

În ultimii doi ani, peste 90% din uleiul de soia moldovenesc a fost exportat în România, ceea ce reflectă orientarea exclusiv externă a sectorului. În acest context, scăderea de aproape 40% din 2025 devine un barometru esențial al stării industriei de procesare a oleaginoaselor. Pentru un produs destinat integral exportului, orice reducere a volumelor scoate în evidență blocajele din lanțul de aprovizionare și vulnerabilitățile tehnologice.

Concluziile economiste ale lui Iurie Rija sunt ferme: activitatea de procesare a soiei în Republica Moldova se diminuează vizibil, iar sectorul intră într-o zonă de risc sistemic. Fără soluții rapide pentru asigurarea accesului la materie primă și pentru menținerea competitivității procesatorilor, există riscul subutilizării capacităților industriale, al pierderii clienților externi și al deteriorării poziției țării pe piața regională a uleiurilor vegetale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soia #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.