Capcana obligațiunilor pentru agricultori. Milionul promis devine 800.000

03 Ian. 2026, 14:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 14:22 // Actual //  Ursu Victor

Mecanismul prin care statul ar urma să sprijine fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern este unul utilizat și în alte state, însă aplicarea lui în Republica Moldova riscă să creeze mai multe probleme decât soluții, avertizează expertul în agricultură Iurie Rija.

Potrivit acestuia, ideea Guvernului este ca statul să devină fidejusor în fața băncilor, garantând plata subvențiilor printr-un instrument financiar similar unei recipise. Scopul ar fi evitarea unui șoc economic major, care s-ar produce dacă aproximativ patru miliarde de lei ar fi injectate brusc în economie, cu riscuri serioase pentru cursul valutar și inflație.

Totuși, Iurie Rija atrage atenția că principala capcană este timpul. Implementarea unui astfel de mecanism nu se poate face rapid, fiind necesare modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Băncii Naționale a Moldovei, precum și regulamente clare pentru băncile comerciale sistemice. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează sau Guvernul nu se ține de cuvânt, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul, făcând trimitere directă la riscul unor acțiuni radicale în fața Guvernul Republicii Moldova.

Analiza lui Rija scoate în evidență și o problemă operațională majoră: o obligațiune de stat nu poate fi folosită direct pentru achiziția de semințe, motorină sau inputuri agricole. Fermierii au nevoie de lichidități, ceea ce înseamnă că băncile comerciale trebuie să intervină ca intermediari. „Băncile nu sunt instituții de caritate. Ele vor calcula riscurile – riscul suveran, războiul de la graniță, seceta, instabilitatea politică – și vor aplica un discount”, explică expertul.

În acest context, un fermier care merge la bancă cu o obligațiune de un milion de lei ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca, care își securizează activul cu un discount, în timp ce statul plătește dobânda. Nu există echitate reală în acest aranjament”, susține Rija.

Expertul mai subliniază că nu trebuie mizat nici pe intervenția rapidă a fondurilor de investiții străine, care au propriile proceduri și termene stricte, iar băncile vor continua să trateze situația strict din perspectivă de business.
În concluzie, Iurie Rija consideră că soluția propusă reprezintă doar o amânare a crizei din agricultură pe termen de 3–5 ani. „Cel mai grav este că problema este împinsă pe bugetul viitor, pentru că vor crește atât datoria publică, cât și deficitul bugetar”, avertizează expertul.

În prezent, datoriile statului pentru fermieri se ridică 3,4 miliarde de lei.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.