Dezastru în învățământ! Perciun: deficit de 7000 de profesori, iar 30% sunt pensionari

Ministerul Educației se confruntă cu o situație alarmantă privind deficitul de cadre didactice, iar 7000 de posturi rămân neacoperite, punând o presiune considerabilă asupra celor deja angajați. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, 30% dintre cadrele didactice sunt pensionare, iar probabilitatea ca deficitul să crească este tot mai mare.

Ministrul Educației a subliniat caracterul sistemic al problemei, recunoscând că sunt necesare decizii dificile pentru a reorganiza eficient sistemul educațional. El a evidențiat că suprasarcina celor deja angajați este una dintre consecințele directe ale deficitului de personal.

„Problema este serioasă și necesită decizii mai puțin ușoare pentru reorganizarea sistemului”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Pentru a aborda această criză, Ministerul Educației a anunțat o serie de măsuri. Alocațiile și salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie, reprezentând un efort financiar considerabil de 1,6 miliarde de lei. În plus, au fost acordate alocații unice în octombrie, între 3.000 și 5.000 de lei, pentru profesori și cadrele auxiliare, beneficiind astfel 101.000 de persoane.

De asemenea, s-au făcut investiții semnificative pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, inclusiv o rețea de 35 de școli noi, fiecare beneficiind de aproximativ 2 milioane de euro. Aceste școli vor putea absorbi un număr mai mare de elevi, contribuind la reducerea presiunii asupra personalului didactic existent.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse, deficitul rămâne semnificativ, iar ministrul Educației a recunoscut că există un deficit de 7.000 de cadre didactice, cu doar 200 de absolvenți care aleg să intre în sistemul educațional.

Ministerul Educației a promis să continue investițiile și să ia măsuri pentru a simplifica procesele birocratice ale profesorilor, menținând totodată dialogul cu autoritățile locale pentru a găsi soluții la această problemă critică în sistemul educațional.

În Moldova, peste o sută de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 300 au mai puțin de o sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.