Dezastru în învățământ! Perciun: deficit de 7000 de profesori, iar 30% sunt pensionari

Ministerul Educației se confruntă cu o situație alarmantă privind deficitul de cadre didactice, iar 7000 de posturi rămân neacoperite, punând o presiune considerabilă asupra celor deja angajați. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, 30% dintre cadrele didactice sunt pensionare, iar probabilitatea ca deficitul să crească este tot mai mare.

Ministrul Educației a subliniat caracterul sistemic al problemei, recunoscând că sunt necesare decizii dificile pentru a reorganiza eficient sistemul educațional. El a evidențiat că suprasarcina celor deja angajați este una dintre consecințele directe ale deficitului de personal.

“Problema este serioasă și necesită decizii mai puțin ușoare pentru reorganizarea sistemului”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Pentru a aborda această criză, Ministerul Educației a anunțat o serie de măsuri. Alocațiile și salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie, reprezentând un efort financiar considerabil de 1,6 miliarde de lei. În plus, au fost acordate alocații unice în octombrie, între 3.000 și 5.000 de lei, pentru profesori și cadrele auxiliare, beneficiind astfel 101.000 de persoane.

De asemenea, s-au făcut investiții semnificative pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, inclusiv o rețea de 35 de școli noi, fiecare beneficiind de aproximativ 2 milioane de euro. Aceste școli vor putea absorbi un număr mai mare de elevi, contribuind la reducerea presiunii asupra personalului didactic existent.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse, deficitul rămâne semnificativ, iar ministrul Educației a recunoscut că există un deficit de 7.000 de cadre didactice, cu doar 200 de absolvenți care aleg să intre în sistemul educațional.

Ministerul Educației a promis să continue investițiile și să ia măsuri pentru a simplifica procesele birocratice ale profesorilor, menținând totodată dialogul cu autoritățile locale pentru a găsi soluții la această problemă critică în sistemul educațional.

În Moldova, peste o sută de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 300 au mai puțin de o sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.