Dezastru în învățământ! Perciun: deficit de 7000 de profesori, iar 30% sunt pensionari

Ministerul Educației se confruntă cu o situație alarmantă privind deficitul de cadre didactice, iar 7000 de posturi rămân neacoperite, punând o presiune considerabilă asupra celor deja angajați. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, 30% dintre cadrele didactice sunt pensionare, iar probabilitatea ca deficitul să crească este tot mai mare.

Ministrul Educației a subliniat caracterul sistemic al problemei, recunoscând că sunt necesare decizii dificile pentru a reorganiza eficient sistemul educațional. El a evidențiat că suprasarcina celor deja angajați este una dintre consecințele directe ale deficitului de personal.

„Problema este serioasă și necesită decizii mai puțin ușoare pentru reorganizarea sistemului”, a declarat ministrul Dan Perciun.

Pentru a aborda această criză, Ministerul Educației a anunțat o serie de măsuri. Alocațiile și salariile cadrelor didactice au fost majorate cu 15% începând cu 1 ianuarie, reprezentând un efort financiar considerabil de 1,6 miliarde de lei. În plus, au fost acordate alocații unice în octombrie, între 3.000 și 5.000 de lei, pentru profesori și cadrele auxiliare, beneficiind astfel 101.000 de persoane.

De asemenea, s-au făcut investiții semnificative pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale, inclusiv o rețea de 35 de școli noi, fiecare beneficiind de aproximativ 2 milioane de euro. Aceste școli vor putea absorbi un număr mai mare de elevi, contribuind la reducerea presiunii asupra personalului didactic existent.

Cu toate acestea, în ciuda eforturilor depuse, deficitul rămâne semnificativ, iar ministrul Educației a recunoscut că există un deficit de 7.000 de cadre didactice, cu doar 200 de absolvenți care aleg să intre în sistemul educațional.

Ministerul Educației a promis să continue investițiile și să ia măsuri pentru a simplifica procesele birocratice ale profesorilor, menținând totodată dialogul cu autoritățile locale pentru a găsi soluții la această problemă critică în sistemul educațional.

În Moldova, peste o sută de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 300 au mai puțin de o sută.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.