Dezindustrializarea Germaniei. Motorul Europei moare, China profită

Germania a transformat Europa Centrală în propria sa uzină

În ultimele trei decenii, industria germană a transformat Europa Centrală în uzina sa. Porsche își produce cel mai bine vândut SUV Cayenne în Slovacia, Audi produce motoare în Ungaria de la începutul anilor 1990, iar producătorul premium de electrocasnice Miele produce mașini de spălat în Polonia.

Mii de firme germane mici și mijlocii, așa-numitele Mittelstand, care formează coloana vertebrală a economiei țării, sunt active în regiune, producând în principal pentru piața europeană. Deși nu vor dispărea peste noapte, un declin susținut în Germania ar trage, inevitabil, restul regiunii în jos.

„Există pericolul ca Europa să ajungă să fie învinsă în această schimbare”, a recunoscut recent Klaus Rosenfeld, directorul executiv al Schaeffler, un producător de piese auto, adăugând că este probabil ca compania sa să-și construiască următoarele fabrici în SUA.

Îmbătrânirea populației lasă Germania fără specialiști

În timp ce oficialii UE au dat vina pe dezindustrializarea care se profilează a regiunii pe ceea ce ei văd drept politici neloiale în SUA și China, care plasează companiile europene într-un dezavantaj, problemele din Germania sunt mult mai profunde și sunt în mare parte făcute în casă. Și nu au soluții ușoare.

Pe scurt, formula care a făcut Germania puterea industrială a Europei – o forță de muncă foarte calificată și companii inovatoare alimentate cu energie ieftină – a fost anulată.

Pe măsură ce o generație de baby boomers se retrage în următorii ani, Germania se îndreaptă spre o stâncă demografică care își va lăsa companiile fără inginerii, oamenii de știință și alți muncitori înalt calificați de care au nevoie pentru a rămâne competitivi pe piața globală. În următorii 15 ani, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va atinge vârsta de pensionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.