Dezindustrializarea Germaniei. Motorul Europei moare, China profită

Gigantul chimic BASF a fost un pilon al afacerilor germane de mai bine de 150 de ani, susținând ascensiunea industrială a țării printr-un flux constant de inovație care a făcut ca „Made in Germany” să fie invidiat de întreaga lume, scrie Politico într-o amplă analiză economică.

Economia Germaniei a crescut cu 19%, până la 4,1 trilioane de dolari. În termeni de dolari, SUA au adăugat echivalentul a aproape trei Germanii în economia sa în acea perioadă.

Erodarea nucleului industrial al Germaniei va avea un impact substanțial asupra restului Uniunii Europene. Germania nu este doar cel mai mare jucător al Europei; funcționează, de asemenea, ca un butuc al unei roți, legând diversele economii ale regiunii ca cel mai mare partener comercial și investitor pentru multe dintre ele.

Germania a transformat Europa Centrală în propria sa uzină

În ultimele trei decenii, industria germană a transformat Europa Centrală în uzina sa. Porsche își produce cel mai bine vândut SUV Cayenne în Slovacia, Audi produce motoare în Ungaria de la începutul anilor 1990, iar producătorul premium de electrocasnice Miele produce mașini de spălat în Polonia.

Mii de firme germane mici și mijlocii, așa-numitele Mittelstand, care formează coloana vertebrală a economiei țării, sunt active în regiune, producând în principal pentru piața europeană. Deși nu vor dispărea peste noapte, un declin susținut în Germania ar trage, inevitabil, restul regiunii în jos.

„Există pericolul ca Europa să ajungă să fie învinsă în această schimbare”, a recunoscut recent Klaus Rosenfeld, directorul executiv al Schaeffler, un producător de piese auto, adăugând că este probabil ca compania sa să-și construiască următoarele fabrici în SUA.

Îmbătrânirea populației lasă Germania fără specialiști

În timp ce oficialii UE au dat vina pe dezindustrializarea care se profilează a regiunii pe ceea ce ei văd drept politici neloiale în SUA și China, care plasează companiile europene într-un dezavantaj, problemele din Germania sunt mult mai profunde și sunt în mare parte făcute în casă. Și nu au soluții ușoare.

Pe scurt, formula care a făcut Germania puterea industrială a Europei – o forță de muncă foarte calificată și companii inovatoare alimentate cu energie ieftină – a fost anulată.

Pe măsură ce o generație de baby boomers se retrage în următorii ani, Germania se îndreaptă spre o stâncă demografică care își va lăsa companiile fără inginerii, oamenii de știință și alți muncitori înalt calificați de care au nevoie pentru a rămâne competitivi pe piața globală. În următorii 15 ani, aproximativ 30% din forța de muncă din Germania va atinge vârsta de pensionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ascensiune #industrie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.