Dezmăț la Aeroportul Chișinău! Trei minute cu un bolid de lux de la terminal la avion costă 5 000 de lei

Constantin Vozian, șeful adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău a dezvăluit în cadrul emisiunii Descifrat de la Agora că serviciul VIP de transport de la terminal la avion costă 5000 de lei. este vorba de câteva minute.

„La tarifele vechi, prețul de închiriere a unei asemenea mașini era destul de înalt – în jur de 5.000 de lei pentru câteva zeci de secunde până la aeronavă. Cine procură serviciul de transport cu un automobil de lux, evident că logic era să traverseze și prin VIP. Achita VIP-ul suplimentar, achita serviciile de „senator”. Acest serviciu era în jur 5.000 de lei. Noi trebuie să revizuim tarifele pentru că, de principiu, toata tarifele pe care noi le aprobăm trebuie să fie justificate din punct de vedere al bazei de cost”, a punctat Vozian.

Refrindu-se la automobilul blindat, Vozian a spus că cu el s-a plimbat doar Ilan Șor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Automobilul blindat nu a fost utilizat niciodată pentru astfel de servicii (n.r. servicii de transportate a clienților VIP), el a fost utilizat exclusiv pentru Ilan Șor. Când am făcut o mică excursie cu presa pe la sediul administrativ am văzut o bucată de blindaj care era expres menționat că este un cadou oferit la jubileu președintelui Ilan Șor. Dacă îi vom întreba pe colegii noștri de câte ori cu această mașină s-au deplasat clienții spre aeronavă, răspunsul va fi – zero”, a spus șeful adjunct al Aeroportului Internațional Chișinău.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

#bolid #Aeroport #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.