Dezvăluire șoc! Ioniță: Banii UE nu sunt pentru Moldova. Sunt doar ca să ne stingem datoriile

Economistul Veaceslav Ioniță a oferit o radiografie tăioasă a finanțării externe a Republicii Moldova, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4. El a explicat că cei 1,9 miliarde de euro anunțați ca sprijin din partea Uniunii Europene nu reprezintă bani „gratuiți”, ci sunt folosiți pentru acoperirea datoriilor vechi și a dobânzilor, în timp ce statul continuă să funcționeze pe un deficit bugetar uriaș, de peste un miliard de euro anual.

„Oameni buni, haideți să înțelegem clar: din 4,4 miliarde de euro pe care Moldova i-a primit în ultimii patru ani – granturi și împrumuturi, două miliarde au fost deja plătite pentru datorii și dobânzi. Ne mai rămân 2,4 miliarde, dar în următorii trei ani avem de achitat alți 1,8 miliarde. Practic, trăim din împrumuturi, doar ca să achităm ce am luat înainte”, a explicat Ioniță.

Economistul a criticat dur incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni pentru investiții concrete, precum drumuri, școli sau spitale, așa cum s-a întâmplat în trecut: „Guvernul Filat a negociat două miliarde de euro pentru drumuri, cu condiții clare: faceți drumuri, întrețineți-le, modificați legea. Acum? Zero! Niciun proiect concret pentru investiții. Noi doar înghițim bani pentru a acoperi găurile din buget”.

Ioniță a avertizat că situația este alarmantă: „Ca să supraviețuiești, îți mai trebuie 1,8 miliarde de euro doar pentru deficitul bugetar. Iar pentru a investi serios în dezvoltare, ar trebui încă 5 miliarde – pentru școli, drumuri, spitale. Nu suntem în stare nici măcar să scriem proiecte de finanțare”.

El a criticat și lipsa de transparență și incompetența în gestionarea banilor publici, oferind exemple șocante: „Avem agenți economici care au oferit oficial gaze cu 40% mai ieftine decât prețul de pe piață. Și nimeni nu a cumpărat de la ei! Asta este corupție pură! Procuratura Generală ar trebui să fie în alertă”.

Pe tema datoriilor, Ioniță a subliniat că, deși raportul datoriei publice la PIB este mic (aproximativ 40%), problema nu e cifra în sine, ci felul în care s-au luat banii: „Am împrumutat ca să cumpărăm gaze scumpe, în timp ce prețurile internaționale scădeau. Am împrumutat ca să plătim salarii și pensii, nu ca să investim în viitor. Și atunci când auziți de miliarde de la UE, să știți: nu sunt bani cadou. Sunt bani care intră și ies din buzunarul nostru”.

În încheiere, Ioniță a tras un semnal de alarmă: „Moldova nu are o problemă de datorie prea mare, ci de incompetență crasă în gestionarea banilor. Și de corupție”.

#euro #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele internaționale au fost zdruncinate vineri dimineață, după ce Israelul a lansat lovituri asupra Iranului, pe fondul acuzațiilor că Teheranul urmărește obținerea armei nucleare. În urma atacului, prețul petrolului a crescut vertiginos, atingând cele mai ridicate cote din ultimele cinci luni, iar investitorii globali se confruntă cu noi temeri legate de o criză energetică majoră.

La bursa ICE Futures din Londra, barilul de Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% până la 76,65 dolari la ora 03:15 GMT, după ce atinsese anterior un vârf de 78,50 dolari. La New York Mercantile Exchange (Nymex), barilul de ‘light sweet crude’ a crescut cu 9,45%, ajungând la 74,47 dolari, cu un maxim de 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creșteri zilnice înregistrate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022.

„Loviturile asupra Iranului au amplificat drastic riscurile geopolitice și îngrijorările privind posibile întreruperi ale aprovizionării cu petrol”, a avertizat Warren Patterson, analist la ING, citat de Reuters.

Pe de altă parte, Saul Kavonic, analist la MST Marquee, a semnalat un posibil scenariu extrem: dacă Iranul va riposta prin atacuri asupra infrastructurii petroliere sau va bloca strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței, ar putea fi obstrucționată livrarea a până la 20 de milioane de barili pe zi.

Iranul a reacționat dur, declarând că are „dreptul legal și legitim” de a răspunde atacurilor israeliene care au vizat orașe și instalații nucleare. În același timp, piețele financiare globale s-au clătinat: activele de refugiu precum dolarul american, francul elvețian și yenul japonez s-au apreciat, în timp ce monedele asiatice sensibile la risc, inclusiv dolarul australian, au scăzut.

Aurul, indicator clasic al aversiunii față de risc, s-a scumpit cu 1,3%, atingând 3.428,28 dolari uncia – cel mai înalt nivel din 7 mai.

„Tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu riscă să submineze încrederea investitorilor și să creeze volatilitate severă pe piețele internaționale”, a explicat Tony Sycamore, analist al firmei IG.

Escaladarea confruntării israeliano-iraniene readuce în prim-plan spectrul unei crize energetice globale, într-un context deja fragilizat de războiul din Ucraina și tensiunile din Marea Chinei de Sud.