Dezvăluirea momentului! Șeful Termoelectrica: 55% din cei deconectați de la căldură trebuie să achite sub 1000 de lei

Vasile Leu, directorul Termoelectrica a declarat, într-o conferință de presă, că 55,5% din cei deconectați (26 mii de apartamente debranșate n.r) se de la sistemul centralizat de încălzire trebuie să achite între 500 și 100 de lei pentru încălzirea centralizată livrată în luna noiembrie.

39% dintre cei deconectați au de achitat facturi sub 500 de lei.

Potrivit directorului Termoelectrica, 12% din totalul apartamentelor sunt deconectate de la sistemul centralizat de încălzire. „Or, cei care s-au deconectat sunt, de fapt, și cei mai solvabili”.

„O medie generală de achitare pentru apartamentele deconectate este de 15% pentru fiecare țeavă tranzitorie, suprafața apartamentului, dar și încăperile nelocative”, a punctat Leu.

Directorul Termoelectrica a spus că cei care au de achitat facturi pentru țevile tranzitorii din apartamente beneficiază și de compensații din partea statului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. „Doar în luna noiembrie mărimea compensațiilor acordate a fost de 110 mil. de lei”.

Mihai Tîrșu, unul din experții care a participat la elaborarea metodologiei de calculare pentru locatarii debranșați susține că se calculează mărimea plății în funcție de numărul de etaje, numărul celor debranșați.

„S-a determinat în baza unui studiu pe fiecare tip de bloc număr de etaje care este aportul de energie pentru consumatorii debranșați. Consumul mediul 100-120 KW/h pe an transformat în gaz în mediu un apartament de 50 metri pătrați consumă 100 metri cubi de gaz pentru o temperatură 20, 21 de grade. Dacă consumă atâta gaz înseamnă că beneficiază pe spatele celorlalți. Respectiv nu e corect ca cei care s-au deconectat să stea pe spatele celor care sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #achitare #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.