Dezvăluirea momentului! Șeful Termoelectrica: 55% din cei deconectați de la căldură trebuie să achite sub 1000 de lei

Vasile Leu, directorul Termoelectrica a declarat, într-o conferință de presă, că 55,5% din cei deconectați (26 mii de apartamente debranșate n.r) se de la sistemul centralizat de încălzire trebuie să achite între 500 și 100 de lei pentru încălzirea centralizată livrată în luna noiembrie.

39% dintre cei deconectați au de achitat facturi sub 500 de lei.

Potrivit directorului Termoelectrica, 12% din totalul apartamentelor sunt deconectate de la sistemul centralizat de încălzire. „Or, cei care s-au deconectat sunt, de fapt, și cei mai solvabili”.

„O medie generală de achitare pentru apartamentele deconectate este de 15% pentru fiecare țeavă tranzitorie, suprafața apartamentului, dar și încăperile nelocative”, a punctat Leu.

Directorul Termoelectrica a spus că cei care au de achitat facturi pentru țevile tranzitorii din apartamente beneficiază și de compensații din partea statului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. „Doar în luna noiembrie mărimea compensațiilor acordate a fost de 110 mil. de lei”.

Mihai Tîrșu, unul din experții care a participat la elaborarea metodologiei de calculare pentru locatarii debranșați susține că se calculează mărimea plății în funcție de numărul de etaje, numărul celor debranșați.

„S-a determinat în baza unui studiu pe fiecare tip de bloc număr de etaje care este aportul de energie pentru consumatorii debranșați. Consumul mediul 100-120 KW/h pe an transformat în gaz în mediu un apartament de 50 metri pătrați consumă 100 metri cubi de gaz pentru o temperatură 20, 21 de grade. Dacă consumă atâta gaz înseamnă că beneficiază pe spatele celorlalți. Respectiv nu e corect ca cei care s-au deconectat să stea pe spatele celor care sunt conectați la sistemul centralizat de încălzire”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #achitare #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.