Guvernatorul BNM, de neatins! Miniștrii n-au voie să-l critice

Cadrul legal aferent băncii centrale va fi modificat. Deputații au aprobat, cu 53 de voturi, în prima lectură modificări la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei și la Legea cu privire la lichidarea băncilor. Proiectul a fost elaborat, ținând cont de angajamentele asumate de Republica Moldova prin Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare încheiat cu FMI, precum și pentru a asigura buna desfășurare și finalizare ordonată a procesului de lichidare a băncilor.

Documentul include prevederi ce vizează precizarea și consolidarea statutului BNM întru asigurarea realizării mandatului acesteia, dar și aspecte privind interacțiunea cu alte autorități publice și cu entități private. De asemenea, proiectul urmărește consolidarea mecanismelor aplicabile exercițiului mandatului membrilor organelor de conducere a Băncii Naționale și precizarea unor aspecte de guvernare corporativă în cadrul instituției.

Un aspect important din proiect ține de prelungirea procesului de lichidare silită a băncii. Actuala redacție prevede posibilitatea de prelungire a termenului de lichidare pentru cel mult 2 ani, considerat de autor unul rigid, care comportă riscuri pentru finalizarea procesului de lichidare. „Limitarea BNM în dreptul de a prelungi termenul de finalizare a proceselor de lichidare a băncilor, fără posibilitatea instituirii mai multor perioade de prelungire a termenului s-a dovedit a fi ineficientă în timp”, argumentează autorii. Respectiv, modificarea propusă va permite Băncii Naționale, în calitate de autoritate de supraveghere, să determine, în dependență de circumstanțele invocate în demersul lichidatorului, dacă este sau nu necesară prelungirea termenului de lichidare a băncii.

Proiectul urmează va fi votat și în lectura a doua. Se propune ca modificările să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

„Potrivit standardelor internaționale aplicabile statutului și activității unei bănci centrale, drepturile terților de a da instrucțiuni băncii centrale sunt incompatibile cu principiul independenței acesteia și pot perima realizarea mandatului băncii centrale”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Participarea terților în cadrul ședințelor organelor de decizie a băncii centrale este limitată/restricționată, întru neadmiterea influențelor/ ingerințelor în procesul decizional.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost ținta criticilor din partea premierului Gavrilița precum că BNM a luat măsuri întârziate în lupta cu inflația. Armașu a fost criticat și de deputații din fracțiunea PAS care au și instituit o comisie pentru a analiza măsurile BNM în lupta cu inflația.

#crtitici #Armașu #deputati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie