Dezvăluiri de la Curtea de Conturi! Milioane de lei acordate neregulamentar pentru condiții nocive la mai multe spitale

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 17 februarie curent, a examinat Raportul auditului conformității asupra realizării măsurilor de motivare și susținere financiară a personalului implicat în prevenirea, depistarea și tratamentul infecției COVID-19 și a măsurilor de supraveghere și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Auditorii au constat în procesul de evaluare a indicatorului de performanță profesională și a sporului de compensare pentru munca în condiții de risc sporit pentru sănătate, la unele instituții a fost netransparent, ceea ce a permis acordarea neregulamentară a mijloacelor financiare în sumă de 21,6 milioane lei.

Totodată, auditul a stabilit că evaluarea performanțelor profesionale în cadrul entităților auditate a avut un caracter general. Totodată, s-a constatat că, spitalele din raioanele Strășeni și Florești, pentru perioada auditată, nu au evaluat și nu au consemnat în procesele-verbale ale comisiilor de evaluare, indicatorii de performanță profesională pentru acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă de 6,5 milioane lei.

În același timp, spitalele raionale din Anenii Noi și Orhei au evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, însă nu au evaluat unii angajați care au beneficiat de suplimente la salariu pentru acordarea asistenței medicale, în sumă de 115 mii lei.

Spitalul raional Cahul, deși în luna aprilie 2020 a evaluat performanțele angajaților implicați în tratamentul pacienților cu COVID-19, în perioada mai 2020 – mai 2021 nu a asigurat evaluarea angajaților implicați în acest proces. Astfel, în această perioadă a fost achitat indicatorul de performanță profesională fără evaluarea acestuia în sumă de 15 milioane lei.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), a stabilit și a achitat un spor lunar de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate în sumă de 2,8 milioane lei, și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în sumă de 4,7 milioane lei, în lipsa reglementărilor interne de evaluare a aportului și profesionalismului fiecărui angajat.

În concluzie, auditul denotă că deși, autoritățile publice au stabilit și au reglementat măsuri și activități necesare, pentru care au fost identificate și mobilizate mijloace publice de stimulare și susținere financiară a angajaților implicați în procesul de tratare a persoanelor infectate, precum și a celor implicați în monitorizarea persoanelor aflate în autoizolare sau în carantină, acestea au fost însoțite de ambiguități, iar persoanele responsabile a unor instituții implicate au admis neconformități.

#spitale #audit #Curtea de Conturi #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră