Dezvăluiri despre Bill Gates și Elon Musk. Cum i-a ajutat Steve Jobs să devină miliardari

Elon Musk și Bill Gates au o trăsătură de caracter comună, care a marcat și personalitatea lui Steve Jobs și care i-a ajutat să devină bogați. Walter Isaacon, care a scris biografia lui Jobs, și care acum lucrează la una despre Musk, a declarat că cei doi nu au empatie și că sunt reci cu angajații lor.

„Este vorba despre acea abilitate de a nu fi la fel de implicat emoțional și empatic. Este ceva ce a avut Steve Jobs, este ceva ce și Bill Gates are. Este ceva ce mulți dintre acești oameni au, pentru că ei nu caută să câștige afecțiunea de la persoana pe care o au în față. Ei vor doar să trimită rachete pe Marte”, a spus Isaacson.

Musk a fost descris în trecut de unii dintre angajați de la Tesla ca fiind un manager exigent, care nu se sfiește să-și exprime nemulțumirea atunci când oamenii fac greșeli. El nu este un șef cu care să lucrezi ușor și este bine să îl eviți. Pe de altă parte, Musk s-a confruntat cu critici despre condițiile de lucru de la Tesla, despre care angajații spuneau că nu erau bune.

Nici salariații Apple nu erau încâtați de Jobs. Se pare că acesta era extrem de direct. În 2019, fostul director executiv al Apple, Guy Kawasaki, a spus că Jobs „cerea excelență” de la angajații săi. „Trebuia să dovedești că ești foarte bun în fiecare zi, altfel Jobs te înlătura”, a spus Kawasaki.

Isaacson a spus că vede o asemănare puternică între Musk și Jobs: „Musk este foarte asemănător cu Jobs prin faptul că este extraordinar de deschis. Acea transparență face parte din geniul lui”. La rândul lui, Bill Gates a recunoscut că în prima perioadă când a condus Microsoft, „cu siguranță nu a fost plăcut de oameni”. Într-un interviu din 2020, Bill Gates a povestit că el, ca și prietenul lui, Steve Jobs, nu suportă să piardă.

„Acesta e gândirea lui Musk: Dacă stau în fața unor oameni care au greșit și dacă încep să simt empatie [pentru ei] în loc să-i îndepărtez, atunci aceasta este o empatie greșită. Empatia mea trebuie să fie cu acțiunea de a ajunge pe Marte, nu cu persoana din fața mea”, a spus Isaacson la CNBC.

#milirdari #bogati #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.