Dezvăluiri despre Bill Gates și Elon Musk. Cum i-a ajutat Steve Jobs să devină miliardari

18 Sept. 2022, 18:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Sept. 2022, 18:45 // Actual //  bani.md

Elon Musk și Bill Gates au o trăsătură de caracter comună, care a marcat și personalitatea lui Steve Jobs și care i-a ajutat să devină bogați. Walter Isaacon, care a scris biografia lui Jobs, și care acum lucrează la una despre Musk, a declarat că cei doi nu au empatie și că sunt reci cu angajații lor.

„Este vorba despre acea abilitate de a nu fi la fel de implicat emoțional și empatic. Este ceva ce a avut Steve Jobs, este ceva ce și Bill Gates are. Este ceva ce mulți dintre acești oameni au, pentru că ei nu caută să câștige afecțiunea de la persoana pe care o au în față. Ei vor doar să trimită rachete pe Marte”, a spus Isaacson.

Musk a fost descris în trecut de unii dintre angajați de la Tesla ca fiind un manager exigent, care nu se sfiește să-și exprime nemulțumirea atunci când oamenii fac greșeli. El nu este un șef cu care să lucrezi ușor și este bine să îl eviți. Pe de altă parte, Musk s-a confruntat cu critici despre condițiile de lucru de la Tesla, despre care angajații spuneau că nu erau bune.

Nici salariații Apple nu erau încâtați de Jobs. Se pare că acesta era extrem de direct. În 2019, fostul director executiv al Apple, Guy Kawasaki, a spus că Jobs „cerea excelență” de la angajații săi. „Trebuia să dovedești că ești foarte bun în fiecare zi, altfel Jobs te înlătura”, a spus Kawasaki.

Isaacson a spus că vede o asemănare puternică între Musk și Jobs: „Musk este foarte asemănător cu Jobs prin faptul că este extraordinar de deschis. Acea transparență face parte din geniul lui”. La rândul lui, Bill Gates a recunoscut că în prima perioadă când a condus Microsoft, „cu siguranță nu a fost plăcut de oameni”. Într-un interviu din 2020, Bill Gates a povestit că el, ca și prietenul lui, Steve Jobs, nu suportă să piardă.

„Acesta e gândirea lui Musk: Dacă stau în fața unor oameni care au greșit și dacă încep să simt empatie [pentru ei] în loc să-i îndepărtez, atunci aceasta este o empatie greșită. Empatia mea trebuie să fie cu acțiunea de a ajunge pe Marte, nu cu persoana din fața mea”, a spus Isaacson la CNBC.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 12:21 // Actual //  Ursu Victor

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!