Dezvăluiri Financial Times. Motivul pentru care Uniunea Europeană ia în considerare să îi facă unele concesii Rusiei

Uniunea Europeană ia în considerare propunerea ca Banca Agricolă Rusă să înfiinţeze o filială pentru a se reconecta la reţeaua financiară globală, ca o favoare pentru Moscova, în speranţa că în acest fel Kremlinul va accepta prelungirea acordului pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră, scrie luni Financial Times, citat de Reuters.

În condiţiile în care Rosselhozbank este sub regimul sancţiunilor, demersul are ca scop salvarea acordului ce asigură transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, în privinţa căruia Moscova dă tot mai multe semnale că nu va mai accepta prelungirea lui după data de 17 iulie, când expiră.

Rusia a declarat săptămâna trecută că nu vede niciun motiv pentru a prelungi acordul după 17 iulie, deoarece Occidentul a acţionat într-un mod „scandalos” în legătură cu aplicarea tuturor prevederilor sale. Totodată, Moscova a asigurat ţările sărace că exporturile de cereale ruseşti vor continua.

Propunerea Moscovei, făcută Uniunii Europene prin intermediul unor discuţii intermediate de ONU, ar permite unităţii bancare ruseşti să se ocupe de plăţile legate de exporturile de cereale, a precizat FT, citând surse care au cunoştinţă despre acest subiect.

Noua filială bancară ar avea permisiunea de a utiliza sistemul global de mesagerie financiară SWIFT, care a fost închis pentru cele mai mari bănci ruseşti după invazia rusă din Ucraina de anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Rusia şi Ucraina sunt doi actori importanţi pe pieţele de cereale şi seminţe oleaginoase, iar Rusia domină, de asemenea, piaţa îngrăşămintelor.

Pe lângă restabilirea accesului la SWIFT, Rusia doreşte, de asemenea, pentru a accepta prelungirea acordului de la Marea Neagră, reluarea livrărilor de maşini agricole şi piese de schimb, precum şi eliminarea restricţiilor privind asigurările şi reasigurările transporturilor maritime.

#concesii #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.