Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro exploatând o breşă în sancţiunile UE

Kremlinul a obţinut anul acesta un miliard de euro în plus pentru efortul său de război, după ce cea mai mare firmă petrolieră privată din Rusia a exploatat lacunele din normele UE privind sancţiunile, cu ajutorul Bulgariei.

Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro explotând o breşă în sancţiunile UE. Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să inunde Uniunea Europeană / România este cel mai mare importator

Profitând de o excepţie unică de la interdicţia UE privind petrolul rusesc, Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să ajungă la o rafinărie locală deţinută de ruşi, care a exportat apoi diverşi carburanţi rafinaţi în străinătate, inclusiv în ţările UE, potrivit unei investigaţii realizate de ONG-ul Global Witness, de grupurile de reflecţie Center for the Study of Democracy (CSD) şi Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) şi de un reportaj independent realizat de POLITICO.

Datele Eurostat arată că 52% din totalul exporturilor Bulgariei de produse petroliere rafinate în UE au fost către România. Este posibil ca o parte doar să fi tranzitat ţara noastră în drum spre Ucraina, ceea ce este permis în temeiul scutirii. Dar conform analizei Global Witness există o probabilitate mare ca combustibil cu origini ruseşti, ce ar fi trebuit sp fie sub sanţiuni, să fi fost vândut în UE.

Această lacună – care a generat venituri suficiente pentru ca Moscova să îşi finanţeze grupul de mercenari Wagner timp de un an, potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin – a generat, de asemenea, profituri de aproape 500 de milioane de euro pentru Lukoil, proprietarul rafinăriei, potrivit unei analize clasificate pregătite pentru parlamentul bulgar şi obţinută de publicaţia POLITICO.

Acest lucru nu pare să încalce direct sancţiunile, potrivit specialiştilor în domeniul sancţiunilor, iar atât Bulgaria, cât şi Lukoil spun că este în regulă. Cu toate acestea, ţările UE şi voci din Bulgaria cer acum Bruxelles-ului să înăsprească regulile care oferă ţării un tratament special, în timp ce Comisia Europeană pregăteşte cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei – aşteptat să fie prezentat în zilele următoare.

În iunie anul trecut, când ţările UE au convenit să interzică importurile maritime de ţiţei rusesc, după săptămâni de negocieri chinuitoare, Bulgaria a obţinut o „derogare specială” de la această măsură până la sfârşitul anului 2024, din cauza „expunerii sale geografice”.

Ţara balcanică se bazează în mare măsură pe rafinăria extinsă a Lukoil din Burgas, situată pe coasta Mării Negre, care asigură 80% din necesarul de motorină şi benzină al Bulgariei şi reprezintă o zecime din producţia economică a ţării – o realitate care a adus firmei cu sediul la Moscova o influenţă politică semnificativă în ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.