Dezvăluirile presei britanice: Șocanta listă a companiilor occidentale ce fac afaceri cu Rusia în continuare

După declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și impunerea de sancțiuni economice de țările din Vest împotriva Moscovei, din Rusia au plecat peste 1.200 de firme occidentale, încheindu-și business-ul în această țară.

Însă, presa britanică dezvăluie o listă de companii și bănci occidentale care continuă să facă afaceri în Rusia, în ciuda pachetelor de măsuri ale SUA, UK și UE contra regimului lui Putin.

Lista a fost întocmită de Moral Rating Agency (MRA) din Londra, Marea Britanie, iar ea cuprinde mari companii și bănci occidentale, precum cele din SUA: Goldman Sachs, Johnson & Johnson și Procter & Gamble și din Marea Britanie: HSBC și Unilever, potrivit Daily Mail.

Compania americană Johnson & Johnson a fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating. Banca britanică HSBC a fost a doua cea mai rea din listă, ea anunțând în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia, dar acest lucru nu s-a finalizat.

Banca americană Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să-ți servească clienții din Rusia.

Gigantul american din domeniul sănătății Johnson & Johnson a fost numit drept cel mai mare ”infractor” dintr-o listă de companii occidentale, care încă operează în Rusia. Urmează băncile HSBC și Goldman Sachs, urmate de gigantul bunurilor de larg consum Unilever și de rivalul său american Procter & Gamble, pe o listă întocmită de Moral Rating Agency (MRA).

Invazia Moscovei a determinat peste 1.200 de companii occidentale să se distanțeze de afacerile cu Rusia. Dar MRA, o organizație cu sediul la Londra, a urmărit companiile occidentale care încă fac afaceri acolo. Le-a punctat prin evaluarea activităților care pot include importul și exportul, deținerea de fabrici sau alte investiții.

Johnson & Johnson se află în spatele unor mărci precum Listerine și Neutrogena. A fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating – cu referire la Institutul său J&J din Moscova, care formează profesioniști din domeniul sănătății, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale încă disponibile.

A doua de pe listă, conform raportului, este banca HSBC din Marea Britanie. Ea a declarat în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia – dar MRA a spus că „o promisiune este doar o promisiune până când este onorată”.

Banca Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să servească clienții existenți din Rusia. Între timp, Unilever a declarat că și-a oprit o mare parte din activitatea sa din Rusia, dar că va furniza în continuare „produse alimentare și de igienă esențiale de zi cu zi”.

Procter & Gamble, pe locul cinci, încă mai produce bunuri legate de sănătate în Rusia. Anterior a declarat că a întrerupt investițiile, a suspendat publicitatea și și-a redus portofoliul

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.