Diavolul se ascunde în detalii. Gazul pentru Transnistria, detaliul din contractul cu Gazprom

Regiunea din stânga Nistrului nu a fost subiect de discuții a negocierile cu Gazprom. Federația Rusă și Republica Moldova s-au să nu vorbească despre ea, fiindcă sunt anumite probleme și au zis să le lase la o parte, să nu le atingă, fiindcă dacă le ating, atunci nu mai semnează niciun contract, crede editorialistul Nicolae Negru.

În contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom ar fi niște condiții de asigurare cu gaz a Transnistriei despre care nu se spune și nu se găsesc în protocol.

E ceva în contract acolo scris, despre care noi nu știm, pentru că e secret, așa au zis, că e secret comercial. (…) Gazele trec pe acolo, ei (n.r Transitria) își iau cât doresc și ceea ce mai rămâne vine la noi, așa că cred că s-a discutat lucrul acesta. Repet, cred că ceva este în contract scris, vom afla poate cu timpul, deocamdată nu știm nimic”, a opinat Negru într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

În urma contractul de livrarea a gazelor semnat de către Moldovagaz și Gazprom, Cuciurganul va fi asigurat cu gaze naturale. Așa a vorbit vicepremierul Spînu la conferința de presă, că volumul de gaze ajunge la 3 miliarde de metri cubi.

E evident că, dacă Republica Moldova are nevoie, să zicem, de 1 miliard și 300 de milioane de metri cubi, restul îi revin regiunii transnistrene. Prin urmare, Transnistria figurează în contract, dacă volumul este calculat de 3 miliarde de metri cubi, numai că nu s-a scris nimic despre ea în acest protocol pe care l-a semnat Spînu cu Miller. Asta trebuie să facă presa acum și noi toți cei care aparținem presei – să aflăm ce prevede acest contract și dacă s-a discutat cum vor să rezolve autoritățile de la Chișinău această gravă problemă, 8 miliarde de dolari Republica Moldova, de fapt, oficial este datoare Gazprom-ului”, a mai spus Negru.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.