Diavolul se ascunde în detalii. Gazul pentru Transnistria, detaliul din contractul cu Gazprom

Regiunea din stânga Nistrului nu a fost subiect de discuții a negocierile cu Gazprom. Federația Rusă și Republica Moldova s-au să nu vorbească despre ea, fiindcă sunt anumite probleme și au zis să le lase la o parte, să nu le atingă, fiindcă dacă le ating, atunci nu mai semnează niciun contract, crede editorialistul Nicolae Negru.

În contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom ar fi niște condiții de asigurare cu gaz a Transnistriei despre care nu se spune și nu se găsesc în protocol.

E ceva în contract acolo scris, despre care noi nu știm, pentru că e secret, așa au zis, că e secret comercial. (…) Gazele trec pe acolo, ei (n.r Transitria) își iau cât doresc și ceea ce mai rămâne vine la noi, așa că cred că s-a discutat lucrul acesta. Repet, cred că ceva este în contract scris, vom afla poate cu timpul, deocamdată nu știm nimic”, a opinat Negru într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

În urma contractul de livrarea a gazelor semnat de către Moldovagaz și Gazprom, Cuciurganul va fi asigurat cu gaze naturale. Așa a vorbit vicepremierul Spînu la conferința de presă, că volumul de gaze ajunge la 3 miliarde de metri cubi.

E evident că, dacă Republica Moldova are nevoie, să zicem, de 1 miliard și 300 de milioane de metri cubi, restul îi revin regiunii transnistrene. Prin urmare, Transnistria figurează în contract, dacă volumul este calculat de 3 miliarde de metri cubi, numai că nu s-a scris nimic despre ea în acest protocol pe care l-a semnat Spînu cu Miller. Asta trebuie să facă presa acum și noi toți cei care aparținem presei – să aflăm ce prevede acest contract și dacă s-a discutat cum vor să rezolve autoritățile de la Chișinău această gravă problemă, 8 miliarde de dolari Republica Moldova, de fapt, oficial este datoare Gazprom-ului”, a mai spus Negru.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.