Diavolul se ascunde în detalii. Gazul pentru Transnistria, detaliul din contractul cu Gazprom

Regiunea din stânga Nistrului nu a fost subiect de discuții a negocierile cu Gazprom. Federația Rusă și Republica Moldova s-au să nu vorbească despre ea, fiindcă sunt anumite probleme și au zis să le lase la o parte, să nu le atingă, fiindcă dacă le ating, atunci nu mai semnează niciun contract, crede editorialistul Nicolae Negru.

În contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom ar fi niște condiții de asigurare cu gaz a Transnistriei despre care nu se spune și nu se găsesc în protocol.

E ceva în contract acolo scris, despre care noi nu știm, pentru că e secret, așa au zis, că e secret comercial. (…) Gazele trec pe acolo, ei (n.r Transitria) își iau cât doresc și ceea ce mai rămâne vine la noi, așa că cred că s-a discutat lucrul acesta. Repet, cred că ceva este în contract scris, vom afla poate cu timpul, deocamdată nu știm nimic”, a opinat Negru într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

În urma contractul de livrarea a gazelor semnat de către Moldovagaz și Gazprom, Cuciurganul va fi asigurat cu gaze naturale. Așa a vorbit vicepremierul Spînu la conferința de presă, că volumul de gaze ajunge la 3 miliarde de metri cubi.

E evident că, dacă Republica Moldova are nevoie, să zicem, de 1 miliard și 300 de milioane de metri cubi, restul îi revin regiunii transnistrene. Prin urmare, Transnistria figurează în contract, dacă volumul este calculat de 3 miliarde de metri cubi, numai că nu s-a scris nimic despre ea în acest protocol pe care l-a semnat Spînu cu Miller. Asta trebuie să facă presa acum și noi toți cei care aparținem presei – să aflăm ce prevede acest contract și dacă s-a discutat cum vor să rezolve autoritățile de la Chișinău această gravă problemă, 8 miliarde de dolari Republica Moldova, de fapt, oficial este datoare Gazprom-ului”, a mai spus Negru.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.