Diavolul se ascunde în detalii. Gazul pentru Transnistria, detaliul din contractul cu Gazprom

Regiunea din stânga Nistrului nu a fost subiect de discuții a negocierile cu Gazprom. Federația Rusă și Republica Moldova s-au să nu vorbească despre ea, fiindcă sunt anumite probleme și au zis să le lase la o parte, să nu le atingă, fiindcă dacă le ating, atunci nu mai semnează niciun contract, crede editorialistul Nicolae Negru.

În contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom ar fi niște condiții de asigurare cu gaz a Transnistriei despre care nu se spune și nu se găsesc în protocol.

E ceva în contract acolo scris, despre care noi nu știm, pentru că e secret, așa au zis, că e secret comercial. (…) Gazele trec pe acolo, ei (n.r Transitria) își iau cât doresc și ceea ce mai rămâne vine la noi, așa că cred că s-a discutat lucrul acesta. Repet, cred că ceva este în contract scris, vom afla poate cu timpul, deocamdată nu știm nimic”, a opinat Negru într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

În urma contractul de livrarea a gazelor semnat de către Moldovagaz și Gazprom, Cuciurganul va fi asigurat cu gaze naturale. Așa a vorbit vicepremierul Spînu la conferința de presă, că volumul de gaze ajunge la 3 miliarde de metri cubi.

E evident că, dacă Republica Moldova are nevoie, să zicem, de 1 miliard și 300 de milioane de metri cubi, restul îi revin regiunii transnistrene. Prin urmare, Transnistria figurează în contract, dacă volumul este calculat de 3 miliarde de metri cubi, numai că nu s-a scris nimic despre ea în acest protocol pe care l-a semnat Spînu cu Miller. Asta trebuie să facă presa acum și noi toți cei care aparținem presei – să aflăm ce prevede acest contract și dacă s-a discutat cum vor să rezolve autoritățile de la Chișinău această gravă problemă, 8 miliarde de dolari Republica Moldova, de fapt, oficial este datoare Gazprom-ului”, a mai spus Negru.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.