Dictatorul de la Kremlin predă Occidentului lecţii din şcoala KGB: Vladimir Putin a început un război tăcut cu NATO

12 Oct. 2022, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Oct. 2022, 05:45 // Actual //  bani.md

Vladimir Putin ţine mai mult ca oricând să demonstreze că poate duce războaie peste tot şi vrea ca Occidentul să ştie acest lucru. Dictatorul de la Kremlin continuă se ameninţe Ucraina, UE şi NATO cu opţiunea nucleară, în timp ce-şi intensifică războiul hibrid, pe care l-a studiat decenii la rând pe „băncile” KGB-ului, scrie Bloomberg.

Din punct de vedere tehnic, ţările occidentale pe care le atacă nu pot demonstra rapid că Putin este personal responsabil de un act de agresiune. Aceasta este arta războiului hibrid, capacitatea de a şterge liniile clare dintre tehnicile militare, tehnologice sau psihologice, precum şi a altor tipuri de tehnică de război.

Prima lovitură lansată de Kremlin a fost chiar sabotarea Nord Stream 1, gazoductul care alimenta Germania din Rusia, aceeaşi Rusie care este gata să joace tot pe cartea şantajului energetic cu prima economie europeană. Scurgerile masive de gaz din Marea Baltică au reamintit NATO că sub apă există sute de puncte vulerabile pentru alianţă, care transportă orice, de la gaz, la electricitate şi internet.

Cu fiecare act de sabotaj şi provocare – cum ar fi atacurile cibernetice ce au vizat recent mai multe aeroporturi americane – un fenomen interesant începe să se manifeste în ţările occidentale.

Putin este indicat ca prim vinovat pentru problemă, însă la scurt timp după apar personaje care sunt gata să bage mâna în foc că de fapt autorul nu este dictatorul de la Kremlin, şi că la mijloc sunt mult mai multe variabile existente. În final, adevărul se pierde printre teorii ale conspiraţiei, bănuieli şi dezinformare.

Pentru Putin acesta este scenariul perfect. El are nevoie ca americanii, germanii, italienii, ungurii şi tot ce înseamnă Occident, NATO şi UE să ajungă să se urască recirpoc. Scopul final al jocului este de a îi face pe actorii care joacă împotriva Rusiei să ajungă se pună la îndoială binele şi răul, victima şi agresorul, autoapărarea şi escaldarea. Nimic nu este adevărat şi totul este posibil.

Vladimir Putin operează împotriva lumii civilizate pe două fronturi. Pe de o parte, a lansat şi creat frica şi ameninţarea unei lovituri nucleare, care ar putea veni (sau nu)  într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pe de alta, în prezent, el pune presiune asupra Occidentului prin criza energetică declanşată, care ameninţă să lase oraşele fără curent, apă sau energie electrică.

Lumea civilizată trebuie să deschidă ochii şi să se pregătească să vadă mult mai des acte de sabotaj, fabrici care rămân  fără curent, sateliţi care se comportă ciudat sau bacomate care îşi refuză utilizatorii. Totodată, Vestul se va confrunta cu mult mai mulţi „idioţi utili” în slujba lui Putin, personaje din mass-media sau politica occidentală care vor să ne convingă să nu credem tot ce vedem.

În 2016, NATO a declarat că „acţiunile hibride împotriva aliaţilor poate duce la decizia de a activa articolul 5”. Până la acel punct, care s-ar traduce într-un război total, Occidentul ar trebui să se concentreze pe descoperirea şi securizarea propriilor vulnerabilităţi, înainte ca Putin să decidă realizarea unei lovituri de proporţii exploatând acele puncte slabe.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.